Argument - pagina 4
Capitolul I - Probleme generale ale geografiei turismului
1.1 Definiţii şi concepte în turism - pagina 6
1.2 Consideraţii asupra dezvoltării turismului - pagina 10
1.3 Tipuri şi forme de turism - pagina 11
Capitolul II - Judeţul Suceava: prezentare generală,ofertă turistică
2.1 Prezentare generală - pagina 12
2.1.2 Clima - pagina 14
2.1.3 Precipitaţiile - pagina 14
2.1.4 Reţeaua hidrografică - pagina 15
2.1.5 Resursele subsolului - pagina 15
2.1.6 Flora şi fauna.Rezervaţii - pagina 15
2.2 Scurt istoric - pagina 16
2.3 Civilizaţie. Cultură - pagina 17
2.4 Turismul şi obiectivele turistice ale judeţului Suceava - pagina 17
2.4.1 Turismul cultural - pagina 18
2.4.2 Agroturismul - pagina 18
2.4.3 Turismul în scop terapeutic - pagina 19
2.4.4 Turismul de pelerinaj - pagina 19
2.4.5 Turismul sportiv - pagina 19
2.4.5.1 Descrierea pârtiilor de schi din judeţul Suceava - pagina 20
2.4.6 Obiectivele turistice - pagina 20
2.4.6.1 Obiectivele turistice generale - pagina 21
2.4.6.2 Staţiuni - pagina 22
2.4.6.3 Vestigii istorice - pagina 25
2.4.6.4 Edificii religioase - pagina 27
2.4.6.5 Muzee şi case memoriale - pagina 30
2.4.7 Festivaluri şi sărbatori - pagina 32
Capitolul III - Conceperea de produse turistice
3.1 Circuitul turistic.Programul ofertă - pagina 35
3.2 Analiza de preţ - pagina 36
3.3 Promovarea produsului turistic - pagina 37
BIBLIOGRAFIE - pagina 41
Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţa tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al unor transformări profunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată ca factor de progres şi civilizaţie, ca promotor al relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca argument al globalizării şi dezvoltării durabile.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotriva economişti , geografi, psihologi şi sociologi.
Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.
Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora.
Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, ţara este extrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine, casteluri şi case ţărăneşti decorate după specificul regional.
Mi-am ales aceasta temă pentru proiect deoarece Suceava reprezintă un important centru cultural,istoric şi religios,impunându-se prin bisericile şi mănăstirile care au cucerit lumea.
Oraşul Suceava se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezari ale ţării, în care a pulsat mereu şi puternic o autentică viaţă românească. Capitală a statului feudal Moldova, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa neamului. Datorită rolului jucat ca fostă capitală a Moldovei, oraşul Suceava apare ulterior menţionat în numeroase izvoare documentare ale vremii.
Proiectul este alcatuit din trei capitole. În primul capitol se trateaza problemele generale ale geografiei turismului,in al doilea capitol se expune totul despre oraşul Suceava(prezentare generală şi oferte turistice),iar in al treilea capitol conceperea de produse turistice.
CĂRŢI:
1.Octav Monoranu,Suceava-mic îndreptar turistic,Editura Sport-Turism,Bucureşti 1999.
2.Mariana Bucur Sabo,Marketing Turistic,Editura Irecson,Bucureşti 2006.
3.Mihai Mincu,Economia Turismului,Editura Uranus,Bucureşti 2005.
4.Silviu Neguţ,Geografia Turismului,Editura Meteor Press,Bucureşti 2007.
INTERNET:
1.www.orasulsuceava.ro
2.www.prosuceava.ro
3.www.bucovinaturism.ro
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.