Hunedoara

Primele aşezări omeneşti din Ţinutul Hunedoarei datează încă din Paleoliticul îndepărtat, în urmă cu zeci de mi de ani. Din neolitic sunt numeroase urmele culturii Starcevo-Criş, cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura TURDAŞ este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cea. 10 ha.) Să nu uităm că această cultură a folosit pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile Petreşti, cu 4500-5000 de ani în urmă, Coţofeni, cei ce au exploatat pentru prima dată cuprul şi aurul, apoi Epoca de bronz, Epoca Fierului şi în sfârşit dacii. Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii. Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac şi complexul de fortificaţii din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munţii Orăştie, în apropiere de prezenta localitate Grădişte lângă Hunedoara.în secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populaţiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui lancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, revoluţia de la 1848 şi lupta pentru unirea cu România.

Judeţul Hunedoara este aşezat pe cursul mijlociu al râului Mureş, în vecinătatea Munţilor Apuseni (N), Orăştiei şi Şureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan şi Parâng (S) si Poiana Rusca (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Râul Mare, Crişul Alb, şi Jiul. Depresiunile întinse ale Haţegului şi Zarandului se află pe teritoriul judeţului.
Relieful este predominant muntos incluzând în întregime Munţii Retezat, a căror înălţime maximă depăşeşte 2500 m, precum şi porţiuni din Munţii Parâng, Tarcu, Poiana Rusca, Godeanu, Metaliferi şi Zarandului. Varietatea reliefului este dată de numeroase depresiuni intramontane : Hunedoara, Haţeg, Petroşani, Simeria şi Brad.
Judeţul este străbătut de râul Mureş şi principalii săi afluenţi. Streiul cu Râul Mare şi Cerna, precum şi cursurile superioare ale Jiului şi Grisului Alb, lacurile de origine glaciară : Bucura, Zănoaga, tăul Porţii, Slăveiul, Gălcescu, Zăvoaiele, Iezerul Mare.
Rezervaţii naturale: Parcul Naţional Retezat, Peştera cu Corali. Complexul CARSTIC Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Fâneţele cu Narcise Nucşoara, Pădurea Bejan, Muntele Vulcan, Locul fosilifer cu dinozauri de la Sânpetru, Cheile Jietului, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Cheile Cernei, Calcarele de la Godineşti, Mlaştina Peşteana

Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros. Temperaturile medii anuale variază între -2° C la munte şi 10°C în Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-1400 mm/mp.
Arheologii au descoperit atât in vatra oraşului cat si in satele din împrejurimi de unde isi trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sanpetrului dainuiesc intr-o deplina succesiune urme materiale din epoca bronzului si a fierului.
Au fost găsite pe terasele din jurul cetăţii un depozit, mai mult de o tona de lupe mari de fier si un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din vremea daco-getilor. In actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor cunoscute sub denumirea de tip Hunedoara, precum si monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioada de timp îndelungata ceea ce dovedeşte puternice contacte economice si nu numai, intre doua civilizaţii, una a cetăţii eterne Roma si alta plămădita de nemuritorii antichităţii daco-getice. In urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenţia lumii romane prin bogăţiile sale, în special flerul. Acest fapt e ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sanpetru era un castru roman în care se instalează un post de paza a Legiunii a XlII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castel si lângă gara. De asemenea vestigii din aceasta epoca exista si in satele Cincis, Pestisul Mare unde era un vicus, Manerau, Nandru, Ghelari etc.