Apretarea materialelor din fibre celulozice cu substante chimice

Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au preocupat sa-şi asigure protecţie corpului, mai ales in zonele temperate şi reci.
Mijloacele iniţiale de protecţie au fost: frunzele, pielea animalelor vânate, coaja copacilor şi apoi blănurile şi fibrele naturale rudimentar prelucrate.
Treptat, odată cu creşterea populaţiei, cu evoluţia bunăstării materiale, a gradului de confort şi a gustului pentru frumos, nevoile omenirii nu au mai putut fi acoperite de fibrele naturale 

Ulterior fibrele naturale – bumbac, mătasea naturală, lâna – au stat la baza confecţionării articolelor de îmbrăcăminte, dezvoltându-se tehnologii relativ simple de ţesere şi vopsire, de tip artizanat. 
Produsul de îmbrăcăminte are drept scop protejarea corpului dar are şi rolul de înfrumuseţare a acestuia. Orice produs de îmbrăcăminte trebuie sa satisfacă anumite cerinţe ca măsura a valorii de întrebuinţare a unui bun material. 
Indiferent de forma valorii de întrebuinţare produsul trebuie sa satisfacă nevoi spirituale, materiale sau de orice alta natura ale oamenilor care devin pe măsura satisfacerii, consumatori de bunuri, cumpărători. 

Opţiunea cumpărătorului va fi influenţata de factori de conjunctură, împrejurări care influenţează decizia, factori în mare măsura dependenţi de calitate, confort, aspect, etc., în cea mai mare parte făcând concurenţă cu produsele impuse de modă. 
Oricare ar fi tendinţele modei, noi ne încăpăţânăm sa purtam ce ne place noua, ce ne face sa ne simţim bine sau ne deosebeşte de mulţime. Am ales aceasta tema: “Apretarea materialelor din fibre celulozice cu substanţe chimice”, pentru a-mi demonstra competenţele tehnice practice şi teoretice pe care le-am dobândit în anii de studiu în domeniul confecţiilor textile.
În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate, mi-am însuşit cunostinţele care să mă ajute să finisez materialele textile.