Inventarierea speciilor din parcul dendrologic și descrierea speciilor de bază

CAPITOLUL I: MEMORIU JUSTIFICATIV

Parcul Dendrologic Năsăud cu o suprafață de 1,3 ha este îngrijit de elevii Colegiului Silvic, în ultimii ani s-a investit în păstrarea sau îmbogăţirea în specii a parcului.

Analiza biodiversității s-a realizat în parcul dendrologic aflat in Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, parc care indeplinește un rol instructiv educativ pentru elevii Colegiului Silvic din Năsăud.

Inventariarea speciilor lemnoase din parcul dendrologice s-a facut folosind metoda de inventariere fir cu fir. Aceste inventarieri s-au facut în mai multe etape pentru a updata informațiile anterioare și pentru a corecta eventualele exemplare omise în timpul unei inventarieri. În urma inventarierilor succesive s-au stabilit un număr de 554 exemplare aparținând unui număr de 72 de specii în Parcul dendrologic din Năsăud. Monitorizarea speciilor s-a efectuat în paralel cu monitorizarea factorilor ecologici, prin determinarea tipului de sol, pH-ul solului, temperatura medie anuală și cantitatea anuală de precipitații.

CAPITOLUL II: CUPRINS

Geologia, geomorfologia şi edafologia zonei: tipul de sol; caracteristicile fizice, chimice şi biologice; roca mamă.

Aspecte geografice la Năsăud: lunca Someşului Mare, podişul Someşan, muscelele Năsăudului; Dealurile Năsăudului; dealuri subcarpatice; Subcarpaţii Transilvaniei; “platforma Năsăudului”,

Geologia, geomorfologia şi edafologia zonei Năsăudului

Litologia și structura își lasă și ele amprenta în relief. În partea de nord a Dealurilor Năsăudului se generalizează formațiunile oligocenului, dispuse monoclinal (înclinări de 15-20 grade, spre sud). Orizontul grezos a generat suprafețe structurale tipice, cu înălțimi de 850-950 m (prezente și în spațiul montan, dar la altitudini de 1100-1200 m), flancate spre nord de cueste, puse în evidență de afluenții laterali ai văilor consecvente. Acestea (Sălăuța, Gersa, Rebra, Cormaia) s-au adâncit tot în formațiuni oligocene, dar mai puțin dure: șisturi disodilice sau marno-gresiile orizontului cu facieș de fliș. În consecință, în lungul văilor apar sectoare de lărgiri apreciabile(Sălăuța avale de Telciu, pe seama șisturilor disodilice), alternând cu cele de defileu, tăiate, mai frecvent, în gresii. În partea de sud a Dealurilor Năsăudului predomină miocenul inferior, cu o accentuată varietate de faciesuri, imprimate și în relief.

Prezența eruptivului este accidentală în Dealurile Năsăudului și nu se impune, în mod deosebit, decât în măgurile vulcanice alcătuite din dacite, care închid spre est Depresiunea Sângeorz-Băi. Riodacitele de la Parva, puternic alterate, au condiționat acumularea rezervelor de caolin, iar cele din Dealu Pietrișului (962 m), pe care îl ocolește Valea Rebrei, o masă apreciabilă de grohotișuri (dovadă și denumirea dată de localnici).

Malul drept:

Tipul Someș - dealuri și muscele: dezvoltate pe depozite paleogene și miocene, cu structură predominant monoclinală, uneori slab cutanată și cu relief dominant erozivo-structural. (MG RPR 1, p. 188)