Argument (pagina 3)
CAPITOLUL I - Ape naturale (pagina 4)
I.1. Definirea termenului de calitate a apei (pagina 4)
I.2. Specificul calităţii diferitelor surse naturale de apă (pagina 5)
1.2.1. Apa de râu (pagina 5)
1.2.2. Apa de lac (pagina 6)
1.2.3. Apa subterană (pagina 7)
Capitolul II - Poluarea apei (pagina 8)
II.1.Surse de poluare (pagina 8)
II.2.Principalele materii poluante (pagina 9)
III.2. Efectele poluării apelor (pagina 12)
CAPITOLUL III - Râul Someșul Mare pe raza comunei Feldru (pagina 12)
CAPITOLUL IV -Indicatorii fizici şi chimici ai apelor naturale (pagina 14)
IV.1. Indicatorii fizici ai apelor naturale (pagina 14)
Proba practica (pagina 19)
Bibliografie (pagina 22)
Apa este una din substanţele cele mai răspândite de pe planeta Pământ, formând unul din învelişurile acesteia, hidrosfera. În natură fiind cea mai răspândită substanţă compusă se găseşte în toate cele trei stări de agregare, dar mai ales în stare lichidă, acoperind mai mult de 2/3 din suprafaţa globului.În stare pură apa este un lichid inodor, insipid şi incolor, de cele mai multe ori, sau uşor albăstrui sau chiar verzui în straturi groase.
Este o substanţă indispensabilă vieţii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenţi. Apa este un compus chimic al hidrogenului şi al oxigenului, având formula chimică brută H2O. Pe Pământ, apa există în mai multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există în oceane şi mări. Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găseşte în calotele polare, gheţari, aisberguri, zăpadă, dar şi ca precipitaţii solide sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găseşte în ape curgătoare, stătătoare, precipitaţii si ape subterane.
În atmosferă, apa se găseşte în continuă mişcare şi transformare, evaporare şi condensare, respectiv solidificarea şi topirea alternând mereu. Această mişcare a apei se numeşte ciclul ape şi constituie obiectul de studiu al meteorologiei şi al hidrologiei. Datorită importanţei pe care o are (în agricultură dar şi pentru omenire în general), apei i s-au dat diverse nume în funcţie de formele pe care le ia. Ploaia e cunoscută în majoritatea ţărilor, pe când alte forme sunt mai puţin întâlnite, şi pot fi surprinzătoare când sunt văzute prima dată. Exemple sunt: grindina, zăpada, ceaţa, roua sau chiciura. Un fenomen conex este curcubeul, întâlnit atunci când lumina se refractă prin particulele de apă din atmosferă.Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietăţi indispensabile proliferării vieţii, care o deosebesc de celelalte substanţe.
Apa îşi îndeplineşte acest rol permiţând compuşilor organici să reacţioneze în moduri care să permită în cele din urmă replicarea. Este un bun solvent şi are o tensiune superficială ridicată, permiţând astfel mişcarea compuşilor organici şi a organismelor vii. Distanţa dintre Pământ şi Soare şi combinaţia dintre radiaţia solară primită şi efectul de seră al atmosferei asigură ca suprafaţa sa să nu fie nici prea rece şi nici prea fierbinte pentru apa lichidă. Apa ca solvent: multe din substanţele compuse ce sunt necesare vieţii pot fi dizolvate in apa. In timpul formarii si deplasării in atmosfera a picăturilor de ploaie, hidrogenul, oxigenul si dioxidul de carbon sunt gaze ce se dizolva in aceste picături.
De asemenea, toate plantele îşi extrag substanţele hrănitoare din apa in care acestea sunt dizolvate. Apa urmează un circuit în natură. Căldura soarelui determină evaporarea apei de suprafață. Vaporii rezultați se ridică în atmosferă. Dacă în atmosfera saturată cu vapori de apare o scădere a temperaturii, parte din vaporii condensați iau formă de nori, cea de ploaie, zăpadă sau grindină. În anotimpurile calde, dar cu nopți răcoroase se depune rouă, iar dacă temperatura solului este sub 0 grade C, se depune bruma.
Dacă Pământul ar fi mai depărtat, apa ar îngheţa, iar dacă ar fi mai apropiat de Soare, temperatura de suprafaţă mai ridicată ar împiedica formarea calotelor glaciare, sau ar cauza existenţa apei doar sub formă de vapori. În primul caz, Pământul ar absorbi mai multă energie solară din cauza albedoului redus al oceanelor, iar în al doilea ar rezulta un efect de seră scăpat de sub control şi condiţii neospitaliere similare celor de pe planeta Venus. Toate formele de viaţă cunoscute depind de apă. Apa este o parte vitală în multe din procesele metabolismului din interiorul organismului. Cantităţi semnificative de apă sunt utilizate de organism în digestia hranei.
Lucrarea de faţă cuprinde patru capitole unde este vorba despre calitatea apelor naturale în general. În primul capitol este definit conceptul de calitate a apelor naturale şi sunt prezentate tipurile de ape naturale. Deoarece poluarea este o problemă foarte importantă am definit poluarea, sursele de poluare şi efectele acesteia. În cel de – al treilea capitol am prezentat râul Someșul Mare pe raza comunei Feldru, iar în ultimul capitol am prezentat indicatorii fizico – chimici ai apelor naturale şi în final proba practică. Obiectivele acestei lucrări au fost de a vedea variaţiile indicatorilor din lunile, martie, aprilie ale anului 2014.
• http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Some%C8%99ul_Mare
• http://www.feldru.ro/galerii/imagini-din-feldru
• http://www.scribd.com/doc/52414030/Tratarea-Apei-in-Scopul-Potabilizarii#scribd
• http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.