Don Giovanni - Wolfgang Amadeus Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart, numele baptist Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart (27 Ianuarie 1756 – 5 Decembrie 1791), a fost un compozitor renumit al Clasicismului Muzical. A compus peste şase sute de lucrări, majoritatea fiind considerate apogee ale muzicii simfonice, concertante, camerale, pianistice, operatice şi corale.

Mozart şi-a dovedit talentul muzical încă din copilărie. Fiind deja un competent pianist şi violonist, a compus de la vârsta de cinci ani şi a cântat în faţa roialităţilor europene. La vârsta de 17 ani a fost angajat ca muzician la curtea regala din Salzburg, dar s-a plictisit de slujba sa actuala şi a plecat în căutarea unui loc de muncă mai bun, de fiecare dată compunând din abundenţă. În timpul vizitei sale la Viena din 1781, a fost dat afară de la Salzburg. El a ales să stea în capitală, unde a căpătat renume dar nu şi o siguranţă financiară. În ultimii săi ani din Viena, a compus majoritatea din simfoniile, concertele şi operele sale cunoscute, împreună cu Requiemul său. Pe 5 Decembrie 1791 a decedat, iar circumstanţele morţii sale timpurii au fost foarte mult speculate.

Mozart a învăţat cu mare plăcere de la alţii dezvoltându-şi o maturitate muzicală în ce priveşte stilul, îmbinând luminosul cu graţiosul cu întunecatul şi pasionalul. Influenţa sa asupra viitorului muzicii vest-europene este foarte profundă. Beethoven şi-a scris compoziţiile în umbra lui Mozart, iar Haydn a scris că „nu va exista un asemenea talent nici în următorii o sută de ani”.

Don Giovanni ( K. 527; titlu complet: Il dissoluto punito, ossia il Don Giovanni ), este o operă în două acte cu muzica compusă de Wolfgang Amadeus Mozart şi cu libret în limba italiană scris de Lorenzo Da Ponte. Premiera acesteia a avut loc la Praga pe data de 29 octombrie 1797. Libretul lui Da Ponte a fost catalogat ca multe altele la vremea respectivă drept drama giocoso ( dramă glumeaţă ), un termen ce denotă un amestec de acţiune sobră şi comică. Mozart a trecut-o în catalogul său drept o operă bufă. Deşi clasificată ca o operă comică, aceasta îmbină elemente de comedie, dramă şi supranatural.

Filosoful danez Soren Kierkegaard a scris un eseu în cartea sa, intitulat Enten – Eller, unde comentează afirmaţia lui Charles Gounod, care susţine că Don Giovanni este „o lucrare fără defecte, o lucrare de perfecţiune neîntreruptă”. Finalul, în care Don Giovanni refuză să se căiască pentru faptele sale, a devenit un subiect filozofic şi artistic captivant pentru mulţi scriitori, printre care şi George Bernard Shaw, care în Om şi Super om a parodiat această operă.