1. Cuprins
2. Argument
3. Etansari fixe
4. Etansari mobile
5. Etansarea rulmentilor
6. Protectia muncii
7. Bibliografie
2. ARGUMENT
Evidentierea utilizarii sistemelor cu fluide in constructia de masini a determinat si dezvoltarea constructiilor specifice de etansare. Prin etansare se intelege un element sau un ansamblu de elemente integrate sau nu in constructia de ansamblu, a caror functie este de a impiedica circulatia de fluide sau particule intre spatii separate. Etansarile sunt partile componente ale unui ansamblu care indeplinesc urmatoarele functii:
a) separa spatii in care se afla fluide la presiuni diferite;
b) impiedica patrunderea in zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale circuitelor hidraulice, a impuritatilor (contaminantilor – solizi sau lichizi, gazosi);
c) impiedica scaparile la lubrefiant.
O etansare corespunzatoare asigura o durata de functionare normala a rulmentilor prin protejarea acestora impotriva patrunderii unor elemente daunatoare (praf, particule de metal, umiditate, acizi ,etc.) si prin mentinerea lubrefiantului in lagar.
Solutia aleasa pentru asigurarea etanseitatii este conditionata de: felul lubrefiantului folosit, sistemul de ungere, conditiile mediului inconjurator, viteza periferica a arborelui, temperatura de lucru, solutia constructiva aleasa.
Trebuie sa se faca o diferenta intre etansarile care au ca scop impiedicarea patrunderii unor elemente din mediul ambiant in carcasa rulmentului si etansarile care au ca scop sa impiedice iesirea lubrefiantului din carcasa rulmentului . Mediul ambiant fata de care se cere realizarea etansarii poate contine sau poate fi constituit din: praf usor din atmosfera, praf mai dens, eventual noroi si apa ; pamant, nisip, argila, praf de carbune, apa stropita des ; apa intens stropita in mod continuu, apa amestecata cu corpuri straine (zgura) stropita intens si continuu; substante vascoase, ca de exemplu suc de zahar, lapte de cauciuc, lichid cu suprapresiune fata de spatiul interior (etansari sub apa); uleiul de ungere si substante asemanatoare.
Se mentioneaza ca impuritatile provoaca uzura cailor si corpurilor de rulare ducand la o scoatere prematura din functionare a rulmentului.
Lichidele, inclusiv apa, precum si gazele agresive, influienteaza in mod negativ proprietatea de ungere a lubrefiantului si produc coroziuni pe caile si corpurile de rulare ale rulmentului. Se disting etansari intre piesele fixe si etansari intre piesele rotative una fata de celelalte. Etansarile pieselor rotative la randul lor se impart in etansari cu contact si etansari fara contact, iar in unele cazuri, in functie de conditiile de lucru si mediul in care lucreaza lagarul cu rulmenti, se pot folosi etansari combinate, utilizand concomiten ambele feluri de etansari.
Dispozitivele de etansare fara contact, se folosesc cu precadere cand viteza periferica sau temperatura in timpul functionarii nu permit folosirea dispozitivelor de etansare cu contact (cu frecare) . Ele se utilizeaza atat la arbori functionand in pozitie orizontala cat si la arbori functionand in pozitie verticala.
3. ETANSARI FIXE
Etansarile fixe se realizeaza fie direct, la nivelul suprafetelor de contact ale organelor imbinate, fie prin intermediul unor garnituri de etansare adecvate.
3.1 Etansari fara garnituri
Aceste etansari se recomanda pentru imbinarea elementelor care nu se demonteaza, sau se demonteaza foarte rar . Etansarea se asigura prin sudarea interstitiilor, deformarea lor plastica . Infundarea cu vopsea sau adezivi care dupa montaj se intaresc . O solutie frecventa este si etansarea prin inchiderea interstitiilor prin apasarea acestora in domeniul elastic sau plastic (figura 2).
Suprafetele pe care se realizeaza etansarea pot fi plane sau conice (de preferat) . Forta de apasare F se exercita din exterior, etansarea fiind cu atat mai eficienta, cu cat prelucrarea suprafetelor de etansare este mai axacta, abaterile macrogeometrice de forma si rugozitate (prin lustruire cu pasta abraziva Ra = 0,015 …….0,5 μm) mai mici, materialele fara pori sau fisuri intercristaline . In figura 3 sunt indicate cateva variante constructive Forta F cu care trebuie apasate suprafetele de etansare depinde de presiunea pe care trebuie realizata pe aceste suprafete, data de relatia : pe = ( po + cp ) * in care : po – este presiunea initiala – 1,5 MPa – pentru apa si 5MPo pentru abur p – presiunea fluidului, in Pa c – 1,2 …….1,5 coeficient b – suprafata de etansare, in m.
1. Notite curs asamblare − Ionica Mioara
2. Notite curs TEPS − Popescu Dorel
3. Organe de masini − B. Horovita
4. Rulmenti − I. Rabinovici
5. Masini unelte − E. Botez
6. Organe de masini – V. Dobrota
7. Organe de masini − A.Chisiu
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.