Temă de proiect (pagina 3)
Etapa I. Schema de principiu (pagina 4)
Etapa II. Alegerea motorului electric (pagina 5)
Etapa III. Stabilirea rapoartelor de transmisie (pagina 7)
Etapa IV. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale (pagina 9)
4.1 Alegerea profilului curelei (pagina 9)
4.2 Diametrul roții (fuliei) conducătoare (pagina 10)
4.3 Elementele geometrice ale transmisiei prin curele (pagina 11)
4.4 Viteza periferică a curelei „v” (pagina 11)
4.5 Distanța preliminară dintre axe „ A_p” (pagina 11)
4.6 Unghiul dintre ramurile curelei „ γ” (pagina 12)
4.7 Unghiul de înfășurare pe roțile de curea „β” (pagina 12)
4.8 Lungimea primitivă a curelei „ L_p” (pagina 12)
4.9 Recalcularea distanței dintre axe (distanța definită) (pagina 13)
4.10 Calculul numărului de curele „z” (pagina 13)
4.11 Frecvența încovoierilor „f” (pagina 14)
4.12 Forța periferică „F” (pagina 14)
4.13 Reacțiunea pe arbore „T” (pagina 14)
4.14 Cotele de modificare a disranței între axe „X”, „Y” (pagina 15)
Etapa V. Proiectarea roților de curea (fuliilor) (pagina 16)
Etapa VI. Elementele geometrice ale angrenajului cilindric cu roți dințate (dinți drepți) (pagina 19)
6.1 Calculul numărului de dinți (pagina 19)
6.2 Distanța între axe „a” (pagina 20)
6.3 Calculul coeficientului de scurtare a înălțimii dinților „ψ_0” (pagina 20)
6.4 Înălțimea dinților (pagina 20)
6.5 Calculul cercului de divizare „D_CD” (pagina 20)
6.6 Calculul diametrelor cercurilor de bază „ D_CB” (pagina 21)
6.7 Calculul diametrelor cercurilor exterioare „ D_ext” (pagina 21)
6.8 Calculul diametrului dintelui , diametrul interior „ D_FD” (pagina 12)
6.9 Calculul gradului de acoprire „ε” (pagina 22)
6.10 Pasul pe cercul de divizare „p” (pagina 22)
Etapa VII. Calculul de dimensionare a arborelui (pagina 23)
7.1 Calculul de predimensionare din condiția de rezistență la torsiune (pagina 23)
Arborele I (pagina 23)
Arborele II (pagina 24)
7.2 Alegera rulmenților (pagina 25)
Concluzii (pagina 25)
Bibliografie (pagina 27)
TEMĂ DE PROIECT
Să se proiecte un ansamblu mecanic format dintr-o transmisie prin curele trapezoidale și un reductor de turație cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți cu o singură treaptă de transmisie care sa funcțione în următoarele condiții:
Durata de funcționare, doua schimburi/zi;
Funcționare ușoară, fără șocuri;
Temperatura mediului, t= 20º
Fără ventilație
Puterea la ieșirea din reductor N= 3 KW;
Turația la ieșirea din reductor, n= 400 rot/min.
ETAPA I. SCHEMA DE PRINCIPIU
Se consideră următoarele notații:
ME - motor electric de antrenare [KW];
TCT - transmisie prin curele trapezoidale;
RT - reducror de turație;
C - cuplaj;
N_0 - puterea nominală a motorului electric [KW];
n_0 - turația la ieșirea din motorului electric [rot/min];
N_0c - puterea calculată necesară antrenării sistemului;
n_0R - turația reală a motorului;
N - puterea la ieșire din reductor [KW];
n - turția la ieșire din reductor [rot/min];
i_CT - raportul de transmisie prin curele trapezoidale (rezultă din calcule);
i_RD - raport de transmisie prin roți dințate (se adopta din STAS);
i_g - raport de transmitere global (i_g= i_CT . i_RD);
η_CT - randamentul transmisiei prin curele trapezoidale (η_CT= 0.86÷0.92);
η_RD - randamentul transmisiei prin roți dințate (η_RD= 0.92÷0.95);
η_L - randamentul lagărelor cu rulmenți (η_L= 0.99÷0.995);
η_g- randamentul global (η_g= η_CT · η_RD · η_L).
ETAPA II. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
Pentru a putea alege un motor electric, trebuie să ne raportăm la un randament. Dat fiind faptul că tot sistemul este compus din mai multe randamente, trebuie să se țină cont cât se pierde la fiecare randament în parte, ceea ce ne determină să folosim un randament global η_g, care este egală cu puterea la ieșirea din reductor N raportată la puterea necesară antrenării sistemului N_0c : [10]
η_g= N/N_OC [KW/KW]
Din această relație rezultă că:
N_0c=N/η_g
Randamentul global se exprimă în funcție de randamentele parțiale η_CT, η_RD, η_L:
η_g= η_CT · η_RD · 〖η_L〗^n
unde n este numărul de rulmenți de pe un arbore.
Orientativ, randamentele parțiale au următoarele valori:
η_CT= 0.86÷0.92
η_RD= 0.92÷0.95
η_L= 0.99÷0.995
În calcule se vor folosi cele mai mici randamente astfel în cât să ne asigurăm că puterea este acoperită și considerăm că puterea n =2, adică doi rulmenți pe fiecare lagăr:
η_g= 0.86 · 0.92 · 〖0.99〗^2
η_g= 0.78
Rezultă:
N_0c=3/0.78=3.84 [KW]
Din catalogul de motoare se alege un motor electric asincron, trifazat cu rotorul în scurt circuit de tip ASI-160S, pentru ca avem nevoie de un motor a cărei putere să depășească 3,84 KW, următorul motor de care avem nevoie este de 4 KW, la cea mai mică turație ca să scoatem la ieșire 400 rot/min, având următoerele caracteristici:
Putere – 4 [KW];
Turație – 750 [rot/min];
Randamentul motorului – 81%;
Unghiul de fază – 0,73;
Raportul Mm/Mn – 2;
Raportul Mp/Mn – 1,4;
Raporul Lp/Ln – 6,5;
Masa aproximativă – 98 Kg.
[1] Paizi, Gh. și col. - Organe de mașini și mecanisme, Editura Didactiă și Pedagogică, București, 1981.
[2] Chisiu, AL, Matiesan, D., ș. a. Organe de mașini, Editura Didactică și Pedagogică București, 1976 (ediția I), 1981 (ediția II).
[3] Filipoiu, I.D., Tudor, A. - Transmisii mecanice, Îndrumar de proiectare, Universitatea
Politehnica, București, 1996.
[4] E. Alămoreanu, Gh. Buzdugan, N. Iliescu, I. Mincă, M. Sandu - Îndrumar de calcul în ingineria mecanică, Editura Tehnică, București, 1996.
[5] Crudu, L, Ștefănescu, L, Panțuru, D.,Palaghian, L. - Atlas. Reductoare cu roți dințate, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991.
[6] Filipoiu, I.D., M.Raseev, I.Voica s.a., Organe de masini, Vol. I, Universitatea Politehnică. Bucuresti, 1994.
[7] Gafițanu, M. și col. - Organe de masini, vol. I, II, Editura Tehnică București, 1981, 1983.
[8] G. S. Georgescu - Indrumator pentru ateliere mecanice, Editura Tehnică, București, 1978.
[9] Pavelescu, D., Rădulescu, Gh., Gafițanu, M., Crudu, I., Gheorghiu, N. - Organe de mașini, vol. I, Editura Didactiă și Pedagogică, București, 1985.
[10] Popinceanu, N.G., și col. - Organe de mașini, Îndrumar pentru proiecte de an, I.P. Iași, 1970.
[11] Popinceanu, N.G., și col.- Principii de calcul la oboseală și criterii de alegere a materialelor la proiectarea pieselor în construcția de mașini, I.P. Iași, 1970.
[12] Popinceanu, N., Puiu, V. - Principii generale ca stau la baza proiectării în construcția de mașini, Universitatea Bacău, 1994.
[13] *** - Organe de mașini,vol. Ia, Prescripții generale de proiectare. Elemente de legatură și transmisie, (Colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1983.
[14] *** - Organe de mașini,vol. Ib,c, Lagare. Cuzineți. Rulmenți, (Colectie STAS), Editura Tehnică, București, 1983.
[15] *** - Organe de mașini,vol. Id, Angrenaje. Reauctoare, (Colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1984.
[16] *** Organe de mașini,vol.II, Elemente de fixare și asamblare. Arbori. Inele, (Colecție
STAS), Editura Tehnică, București, 1984.
[17] *** - Organe de mașini,vol. IIIa, Armături și piese de legatură ale conductelor, (Colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1985.
[18] *** - Organe de mașini,vol.IIIb, Armaturi și piese de legatură ale conductelor. Etanșări în contrucția de mașini. Diverse, (colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1985.
[19] *** - Organe de mașini,vol.IIIc, Standarde noi și revizuite, (Colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1986.
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.