1.ARGUMENT .......... pagina 3
2.Stabilirea clasei de risc biologic pentru reperul ales conform SR EN 335-1 .......... pagina 6
3.Prezentarea durabilităţii naturale a speciilor considerate conform SR EN 350-2, codificare şi semnificaţie .......... pagina 7
4.Evaluarea măsurilor necesare de bioprotecţie funcţie de aspectele anterior mentionate în conformitate cu SR EN 460 .......... pagina 9
5.Alegerea substanţelor sau produselor de protecţie adecvate .......... pagina 12
6.Tehnologia (tehnologiile) de tratare: tip, faze principale, valori caracteristice privind consumul de materiale de protecţie în g/ sau kg/ . Tratare diferenţiată pentru ambele specii .......... pagina 15
7.Calculul consumului de produse de protecţie pentru tratarea unui reper şi a 100 repere considerate (toate tipurile de tratare) .......... pagina 17
8.Aspecte referitoare la finisarea produsului (necesitate, rol, materiale de finisare, tehnologia de aplicare, consumul specific, cantitatea de produs necesară pentru 1 reper şi pentru 100 de repere) .......... pagina 19
Lemnul este unul din primele materiale utilizate de om şi în acelaşi timp un material mereu modern, cu multiple utilizări şi potenţiale noi aplicaţii, ce ocupă o pondere îsemnată în ansamblul materialelor utilizate în prezent.
Între calităţile lemnului ce motivează utlizarea largă în domenii foarte diferite se remarcă proprietăţile fizico-mecanice deosebite, aspectul estetic plăcut, senzaţia de confort şi căldură pe care o emană, prelucrarea uşoară şi diversă cu consumuri energetice şi costuri relativ mici. La acestea se adaugă faptul că lemnul este un material natural, ecologic, reciclabil şi regenerabil.
Lemnul are totuşi şi o serie de proprietăţi nedorite, cel puţin în anumite situaţii, cum ar fi rezistenţa scăzută a majorităţii speciilor comune la atacul agenţilor de biodegradare, combustibilitatea, sensibilitatea la acţiunea factorilor climatici, instabilitatea dimensională în raport cu variaţia umidităţii, anizotropia.
Lemnul neprotejat expus în condiţii de exterior îsi va schimba relativ rapid aspectul plăcut prin modificări de culoare, asperizarea suprafeţei, apariţia petelor de mucegai şi a depunerilor de impurităţi.In condiţii adecvate de temperatură şi umiditate, este foarte probabilă o degradare mai avansată, care va afecta şi proprietăţile fizico-mecanice, prin atacul insectelor xilofage (ex. Lyctus, Hylotrupes, Anobium), ciupercilor xilofage (ex. Basidiomycetes, Ascomycetes) şi ciupercilor de mucegai, biodăunătorii marini din categoria crustaceelor şi a molustelor (ex. Tereda navalis).
Dintre toţi factorii de degradare, cei mai periculoşi sunt cei biotici, datorită vitezei de acţiune în timp, precum şi datorită pagubelor, uneori iremediabile, pe care le pot produce (de exemplu focul).
Aceste efecte sunt rezultatul unui proces complex de degradare datorat acţiunii simultane a luminii, apei, fungiilor, prafului şi altor impurităţi mecanice din atmosferă.
Degradarea lemnului sub acţiunea factorilor de mediu este un fenomen de suprafaţă datorat degradării ligninei, sub influenţa radiaţiilor UV. Factorii climatici cum ar fi radiaţiile solare puternice şi cantitatea de apă cazută sub formă de ploaie, influenţează în mod considerabil viteza de apariţie a fenomenelor de degradare precizate.
Viteza cu care vor apărea efectele vizibile datorate degradării sub acţiunea factorilor de mediu, depinde şi de specia lemnoasă, orientarea în raport cu punctele cardinale, modul de expunere al elementelor lemoase în construcţie: vertical, orizontal sau înclinat, prezenţa în apropiere a vegetaţiei (arbuştii, copacii sau construcţiile pot avea un efect de adăpostire pentru suprafeţe din lemn expuse, aşa cum este şi cazul elementelor de placare laterală pentru locurile de joacă), va apărea progresiv în timp o modificare de culoare spre gri, şi ulterior o pătare datorată ciupercilor de mucegai.
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.