Argument (pagina 4)
CAPITOLUL I: MANAGEMENTUL ŞI CARIERA (pagina 6)
1.1. Managementul – definiţie şi funcţii (pagina 6)
1.2. Conceptul de carieră (pagina 8)
1.3. Strategiile de carieră (pagina 10)
1.4.Managementul carierei (pagina 11)
1.4.1. Concept şi sferă de cuprindere (pagina 11)
1.4.2. Principalele obiective ale managementului carierei (pagina 12)
1.5. Planificarea carierei (pagina 13)
CAPITOLUL II: CARIERA PROFESIONALĂ ŞI MANAGERIALĂ (pagina 16)
2.1. Cariera profesională (pagina 16)
2.2. Stadiile carierei (pagina 16)
A. Stadiul de explorare; (pagina 16)
B. Stadiul de stabilire; (pagina 16)
C. Mijlocul carierei; (pagina 16)
D. Stadiul de eliberare. (pagina 16)
2.4. Planificarea carierii manageriale (pagina 21)
CAPITOLUL III - STUDIU DE CAZ: PREZENTAREA CARIEREI DE SUCCES A LUI DONALD TRUMP (pagina 23)
Cele 7 principii ale lui Donald Trump (pagina 25)
CONCLUZII (pagina 26)
BIBLIOGRAFIE (pagina 28)
În prezent, organizațiile acordă o tot mai mare atenție planificării și administrării carierei. Acest lucru se datorează parțial faptului că rapiditatea schimbării economice face ca actualele cariere să fie mai puțin clar definite și previzibile decât erau ele în trecut. Dinamica profesiunilor și implicit a carierelor este marcată de schimbări accelerate, personalul muncitor fiind pus în situația să le facă față cu o competență și rapiditate de adaptare într-un ritm accelerat.
Preocupările față de problematica alegerii și dezvoltarii carierei au apărut cu mult timp în urmă, sub forma orientării și reorientarii profesionale, atât în țara noastră, cât mai ales în străinatate. O atenție deosebită s-a acordat orientării profesionale la vârste școlare mici, pornindu-se de la ideea că alegerea profesiei este o decizie importantă, cu un caracter în mare parte irevocabil. Profesia, odata aleasă, este greu de schimbat deoarece schimbarea acesteia implică pierdere de timp și energie. Din punct de vedere social, abandonarea unei meserii pentru care s-au investit bani și energie în vederea pregătirii înseamnă pierdere atât pentru individ, cât și pentru societate.
Indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, de naţionalitatea lor sau de cultura căreia îi aparţin, toţi managerii de succes din lume par să aibă în comun anumite lucruri. Aceste lucruri sunt, de fapt, nişte calităţi: ele fac dintr-o persoană un bun conducător şi oferă managerilor un anumit aer de familie, atenuând diferenţele inerente şi creionând, ca urmare, un portret-robot al managerului perfect. Astfel, toţi managerii de succes au în comun următoarele:
1. Constituie modele credibile şi impun respect.
Managerii care se bucură cu adevărat de succes sunt în primul rând oameni cu un sistem de valori personale foarte bine definit, pe care îl aplica în egală măsură pentru ei înşişi, pentru cei din jur şi pentru firmă. În plus, sunt dornici dispuşi să-şi împărtăşească experienţele cu cei din jur. Fie că este vorba de serviciile oferite clienţilor, de stabilirea unor standarde ridicate ale produselor sau de orice altceva, ei întotdeauna se gândesc mai întâi cum şi-ar putea îmbunătăţi propria prestaţie şi abia apoi pe a celorlalţi;
2. Stabilesc standarde ridicate şi obiective ambiţioase.
Sunt capabili să identifice corect calităţile, cunoştinţele şi gradul de instruire de care are nevoie un angajat pentru a funcţiona eficient în cadrul organizaţiei şi sunt apţi să evalueze individualizat, pentru fiecare om, aceste calităţi necesare. Sunt grăbiţi să-şi atingă obiectivele, dar extrem de răbdători când este vorba de ajutorul acordat salariaţilor
3. Îi trag după ei pe ceilalţi.
Aceasta implica un anume comportament, o anume educaţie, acţiuni de încurajare, explicare, consiliere şi multe altele, toate focalizate în scopul de a-i ajuta pe ceilalţi să reuşească. Aceşti manageri sunt permanent şi activ implicaţi în creşterea performanţelor şi în ajutarea oamenilor pe care îi conduc să mai urce o treaptă în evoluţia personală.
4. Urmăresc performanţă, având standarde bine stabilite.
Prin aceste standarde măsoară şi evaluează gradul de reuşită al fiecărui proiect. Esenţială este stabilirea cu exactitate a ceea ce înseamnă succesul şi care sunt factorii de risc pentru fiecare angajat în parte. Aceste standarde reflecta planul de dezvoltare individual al fiecărui membru al echipei. Ei stabilesc responsabilităţi şi cer socoteala pentru modul în care acestea sunt folosite.
5. Formează noi manageri.
Managerii de succes au capacitatea şi abilitatea de a recunoaşte printre cei din jur persoanele cu calităţile necesare pentru a conduce. Astfel, ei pregătesc viitori manageri, oferindu-le oportunităţile optime pentru dezvoltarea propriilor calităţi şi dându-le şansa de a-i pregăti la rândul lor pe alţii. De fapt, aceasta este una dintre cele mai bune metode dea forma noi conducători, prin implicarea lor în formarea noilor generaţii de angajaţi.
1. Armstrong M (2003), Managementul resurselor umane. Manual de practică, Editura CODECS, Bucuraţi;
2. Chivu I. Dimensiunea europeană a managementului resurselor umane, Editura Luceafarul, Bucureşti, 2003
3. Cole G,A, Managementul personalului, Editura CODECS, Bucureşti 2000
4. Comşa M., Enache L,, I Hahaianu L, - Consilier managementul resurselor umane, Grup de Editura şi Consultanţa în Afaceri Rentrop & Straton, Bucureşti, 2000
5. Manolescu A.,Managementul resurselor umane. Ediţia a IV-a, Editura Economică, Bucureşti,2003
6. Manolescu A. (coordonator), Marinaş Cristian, Marin Irinel - Managementul resurselor umane, Aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti, 2004
7. Stanciu S., lonescu M., Leovaridis C., Stănescu D. - Managementul resurselor umane. Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.