Conceperea și promovarea produselor turistice tematice - La pescuit în Delta Dunării

Argument

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi.

Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon. Privit ca un fenomen social-economic creator de benefici, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite: "arta de a călători pentru propria plăcere"

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic - natural antropic - diferenţiat de la tară la tară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarna, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cură climaterică şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultura şi a altor realizări ale activităţii umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaşte o mare extindere pe plan naţional si internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne si internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, în general pe teritoriul Africii, al Americii Latine, în teritoriile arctice si antarctice. Este o formă de turism "distractiv", a cărui dezvoltare - marcată de spectaculos si inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuţie importantă la economia ţării.

În ultimii ani, România a devenit o destinaţie preferată pentru mulţi europeni (mai mult de 60% dintre turiştii străini provin din ţările membre UE), rivalizând şi fiind la concurenţă cu ţări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staţiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp şi Mamaia (numite uneori şi Riviera Română) sunt printre principale atracţii turistice pe timp de vară. În timpul iernii, staţiunile de schi de pe Valea Prahovei şi din Poiana Braşov sunt destinaţiile preferate ale turiştilor străini. Pentru atmosfera lor medievală şi pentru castelele aflate acolo, numeroase oraşe transilvănene precum Sibiu, Braşov, Sighişoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureş au devenit nişte importante puncte de atracţie pentru turişti. De curând s-a dezvoltat şi turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului şi tradiţiilor.

Principalele puncte de atracţie le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânţa. Alte atracţii turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porţile de Fier, Peştera Scărişoara şi încă alte câteva peşteri din Munţii Apuseni. Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiţii etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, îşi păstrează frumuseţea după mai bine de 450 de ani.

Bucureşti

Prin funcţiile sale complexe, prin poziţia în cadrul ţării şi prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică şi de altă natură, Bucureştiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureştiul se remarcă prin amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămăşiţele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Ţepeş - cel care a fost fondatorul oraşului şi, totodată, sursa de inspiraţie pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistă din perioada comunistă şi terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu şase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.