Rolul glucidelor in alimentatie

Rolul glucidelor in organismul uman este multiplu, in primul rând situandu-se cel energetic. Glucidele asigura, mai mult de jumatate din energia necesara organismului omenesc în 24 de ore. Desi în celule si tesuturi au loc descompuneri permanente ale glucidelor pentru necesitati energetice, continutul in glucide ramane constant, in conditiile unui aport suficient de glucide in alimentatie.

Glucidele mai sunt utilizate pentru mentinerea nivelului glicogenului in ficat si reînnoirea rezervei sale, precum si pentru mentinerea constanta a nivelului glucozei in sange. Pe langa rolul energetic, glucidele au si roi plastic, deoarece ele intra in compozitia celulelor si tesuturilor, participa la procesele plastice. Rezervele de glucide ale organismului sunt totdeauna limitate. La un efort intens, glucidele se epuizeaza relativ repede, dar se pot regenera pe seama lipidelor din organism. Glucidele in exces se transforma in lipide (grasimi), care se acumuleaza in tesutul adipos, determinand obezitatea.

.Necesarul de glucide al organismului este de 4,5 g/kg corp in 24 de ore. Din intreaga cantitate de glucide, circa 85% trebuie sa fie poliglucide (polizaharide), iar restul de 35% monozaharide si dizaharide.

-Glucidele alimentare menţin nivelul glicogenului în ficat şi asigură o glicemie constantă.
-Participă la creşterea rezistenţei organismului faţă de substanţele toxice, asigurând buna funcţionare şi tonifierea ficatului , organul unde are loc neutralizarea toxinelor formate sau pătrunse în organism. Daca glucidele nu patrund in organism cu hrana, atunci aceste rezerve se epuizeaza in timp de 12-18 ore. In asemenea cazuri se mareste procesul de oxidare a lipidelor (rezervele lor sunt mult mai mari ca ale glucidelor).

Amidonul este sursa principala de glucide in ratia alimentara. El intra in componenta cerealelor, cartofilor s.a. Sub actiunea amilazei, amidonul se descompune in: dextroza, maltoza, 

Cele mai importante glucide sunt:
• glucoza, 
• fructoza,
• zaharoza (zaharul),
• galactoza (glucidul din lapte),
• amidonul (glucidul din legume si cereale),
• celuloza 
• hemiceluloza (existente in vegetale), 
• pectina, 
• glicogenul (din muschi si ficat).
• Glucoza este componentul principal al glicogenului. Glicogenul se depune in ficat si muschi si are un rol important in reglarea nivelului de zahar din sange. Continutul total de glicogen in organism este de 500g (1/3 se localizeaza in ficat si 2/3 - in muschii scheletului).
• Celuloza si hemiceluloza (fibre alimentare) nu se digera in organism, datorita consistentei fibroase pe care o au. 
Ele:
- stimuleaza peristaltismul intestinului gros, 
- favorizeaza evacuarea materiilor fecale,
- sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, substantelor toxice si a altor produse ale metabolismului,
- normalizeaza flora intestinala, 
- contribuie la prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diabetului zaharat, obezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.
- se recomanda bolnavilor cu patologii hepatice si ale cailor biliare. Drept sursa de fibre alimentare pot servi taratele de grau (15-30g zilnic), adaugate la bucate.
Ratia alimentara trebuie sa contina 30-40g de celuloza, hemiceluloza si alte polizaharide ce intra in componenta produselor vegetale. 

•Pectina: 
- intra in componenta fructelor si legumelor
- are insusiri cleioase
- actiune curativa la tratarea unor boli ale organelor digestive
- contribuie la normalizarea metabolismului colesterolului, microflorei intestinale, peristaltismului intestinal
- se foloseste la tratarea si pentru profilaxia unor intoxicatii cu saruri minerale.

Insuficienta glucidelor provoaca:
• dereglari metabolice care se caracterizeaza prin marirea procesului de oxidare a lipidelor endogene cu formarea corpilor cetonici 
• intensificarea proceselor de gliconeogeneza cu descompunerea proteinelor din tesuturi, folosite ca sursa de energie si pentru sinteza glucozei.
Surplusul de glucide provoaca:
• Obezitate
• infiltratia lipidica a ficatului.