atestate.roProcesul tehnologic de obtinere a dulcetei de cirese
Procesul tehnologic de obtinere a dulcetei de cirese
20
€
Cuprins atestat
Argument .......... pagina 3
Capitolul I: Elemente de inginerie tehnologica .......... pagina 4
1.1. Soiuri de cirese .......... pagina 5
1.2. Caracteristici termofizice ale cireselor .......... pagina 28
1.3. Standard de STAS – Cirese .......... pagina 29
Capitolul II: Principalele caracteristici ale materiilor auxiliare .......... pagina 36
2.1. Apa .......... pagina 36
2.3. Acidul citric .......... pagina 42
Capitolul III: Procese si scheme tehnologice de realizare a dulcetei de cirese .......... pagina 58
3.1. Tehnologia fabricarii produselor negelificate .......... pagina 58
3.2. Tehnologia fabricarii dulceturilor .......... pagina 58
3.4. Reteta de fabricatie a dulcetei de cirese .......... pagina 81
3.5. Accidente de fabricatie la dulceata .......... pagina 81
Capitolul IV: Bilantul de materiale .......... pagina 83
4.1. Bilantul de materiale la dulceata de cirese .......... pagina 83
4.2. Sistematizarea tabelara a Bilantului de Materiale la dulceata de cirese .......... pagina 86
Capitolul V: Igiena in intreprinderile de prelucrare industriala a fructelor .......... pagina 87
Capitolul VI: Marketingul industrei de prelucrare a fructelor .......... pagina 91
BIBLIOGRAFIE .......... pagina 93
Extras din atestat
Dulceata reprezinta produsul obtinut prin fierberea si concentrarea fructelor in sirop de zahar, cu adaos de acid citric si concentrarea produsului, ambalat in recipiente inchise ermetic si pasteurizate.
Dulceata se fabrica din urmatoarele fructe: afine, agrise, caise, caise verzi, capsuni, cirese, cirese amare, coazaze, fragi, gutui, mure, nuci verzi, pere, prune, mere, struguri, visine, zmeura, struguri, petale de trandafir, dar si din gogonele si morcovi.
La fabricarea dulcetii se folosesc ca materie prima o singura specie de fructe care poarta denumirea fructului din care provine si materii auxiliare ca: apa, substante indulcitoare (zahar, glucoza) si acizi alimentari (acid citric).
Prima condiţie a unei materii prime este aceea de a fi de calitate.
Definiţia cu privire la calitatea fructelor are o interpretare foarte vastă şi nu s – au stabilit încă norme internaţionale unificate în acest sens.
Noţiunea calităţii materiei prime se poate sintetiza însă prin două însuşiri fundamentale: proaspăt şi sănătos.
Practica tehnologică a demonstrat că numai dintr – o materie primă de calitate se poate obţine un produs care să reziste tuturor exigenţelor.
Ideea că prelucrarea poate „repara” defectele unei materii prime, nu mai apare decât uneori şi ca o concepţie eronată cu privire la „misiunea” pe care o are un proces tehnologic.
Recoltare – transport
Reuşita în realizarea unor produse de calitate şi eficiente din punct de vedere economic, cere o bună corelare între modul de recoltare, ambalare şi transport a materiei prime. Metoda de recoltare trebuie să evite la maximum traumatizarea fructelor. Ambalajele în care se adună recolta trebuie să fie dimensionate ţinându – se seama de specia de fructe. Capacităţile indicate pentru vişine, spre exemplu sunt de 8 Kg. Atunci când se poate asigura o mmare rapiditate de transport se folosesc şi ambalaje mari, lăzi (box) paletă, cu capacitate de 200 şi chiar 400 Kg.
Bibliografie atestat
1.Danilevici C. – Tehnologia procesării fructelor şi legumelor în industria conservelor, Valahia University Press, Târgovişte 2006;
2.Ing. Eugen St. Holbon – Teoria si practica EVOP in Industria Alimentara. Ed. Tehnica, Bucuresti;
3.Ministerul Industriei Alimentare, Trustul pentru conducerea conservelor si sucurilor, Institutul de Cercetare si Proiectari pentru valorificarea si industrializarea legumelor si fructelor – Colectie de Standarde pentru industria conservelor de legume si fructe, vol. I si II, Bucuresti, 1989, 1990 ;
4.L. Ioancea, I. Kathreim – Conditionarea si valorificarea superioara a materiilor prime vegetale in scopuri alimentare = Tehnologii si instalatii, Ed. Ceres, Bucuresti, 1988
5.Victoria Maria Macovei – Culegere de caracteristici termofizice pentru Biotehnologie si Industria Alimentara = Tabele si diagrame, Ed. Alma, Galati, 2000;
6.R. Vieru, Maria E. Ceauseascu, Elena Baches – Cartea preparatorului de conserve de fructi, Ed. Tehnica, Bucuresti
7.D. Blaja, S Bobeanu, I Bodi, T. Bordeianu, Al. Borza, I. M. Botez, V. Cireasa, S. Cojocaru, N. Constantinescu si Altii, POMOLOGIA, Ed. Academiei, 1964
8.http://www.revistaioana.ro/Articole_92506/Ciresele,-dulci-%22medicamente%22