Servirea ceaiului

O ceremonie a ceaiului este o formă ritualizată de preparare a ceaiului practicată în cultura asiatică de chinezi, coreeni, japonezi, indieni, vietnamezi și taiwanezi.     Ceremonia ceaiului, tradusă literalmente drept „calea ceaiului” în japoneză „eticheta ceaiului” sau „ritualul ceaiului” în coreeană și „arta ceaiului” în chineză, este o activitate culturală care implică prepararea și prezentarea ceremonială a ceaiului.      

Ceremonia japoneză a ceaiului este mai bine cunoscută și a fost influențată de cultura ceaiului chinezesc în epocile antică și medievală, începând din secolul al IX-lea, atunci când ceaiul a fost introdus pentru prima dată în Japonia din China. Ceremonia vietnameză a ceaiului, influențată, de asemenea, de ceremonia chineză, este practicată numai în timpul nunților și al altor ritualuri religioase. În ceremoniile ceaiului există și este folosit un întreg set de ritualuri, instrumente, gesturi etc. Toate aceste ritualuri și ceremonii ale ceaiului reprezintă „o adorație a frumosului printre faptele sordide din viața de zi cu zi”, precum și acte de rafinament, de spiritualizare a trăirilor, de smerenie, de înfrânare și de simplitate „ca toate artele care implică extraordinarul, artificialitatea artistică, abstractitatea, simbolismul și formalismul” într-o măsură sau alta.     

La un nivel foarte de bază, ceremoniile ceaiului sunt moduri formalizate de preparare a ceaiului, într-un proces care a fost rafinat în cursul timpului pentru a oferi cel mai bun gust.   

Printre documentele istorice cu privire la acest subiect se numără monografia Chajing („Cartea clasică a ceaiului”) din secolul al VIII-lea și cartea Dà guān chá lùn („Tratatul despre ceai”) din secolul al XII-lea. Budismul zen a influențat într-o anumită măsură dezvoltarea ceremoniei ceaiului. Ceremonia japoneză a ceaiului a devenit o „practică transformatoare” și a început să-și dezvolte propria sa estetică, în special cea a principiilor „sabi” și „wabi”. Înțelegerea golului sufletesc a fost considerată cel mai eficient mijloc de trezire spirituală, în timp ce acceptarea imperfecțiunii a fost privită ca un mod de a reaminti oamenilor că trebuie să-și prețuiască eul lor neșlefuit, aici și acum - primul pas către „satori” sau iluminare.Băutul ceaiului este utilizat ca stimulent al meditației sau al prezicerii, în scopuri ceremoniale și în exprimarea artistică.