CUPRINS
ARGUMENT (pagina 1)
CAPITOLUL I. ORGANIZAREA PRODUCȚIEI CULINARE (pagina 2)
1.1 SPAȚII SPECIFICE UNITĂȚILOR DE ALIMENTAȚIE (pagina 2)
1.2 ECHIPAMENTE SPECIFICE UNITĂȚII DE ALIMENTAȚIE (pagina 4)
CAPITOLUL II. PRELUCRAREA ALIMENTELOR (pagina 8)
Operații tehnologice de prelucrare primară a materiilor prime de origine vegetală și animală folosite în unitățile de alimentație, ustensile și echipamente necesare. (pagina 8)
2.1 PRELUCRAREA PRIMARĂ (pagina 9)
Prelucrarea primară a fructelor (pagina 11)
Laptele și produsele lactate (pagina 12)
2.2 ECHIPAMENTE ȘI USTENSILE FOLOSITE PENTRU PRELUCRAREA PRIMARĂ A MATERIILOR PRIME (pagina 14)
2.3 PRELUCRAREA TERMICĂ (pagina 15)
CAPITOLUL III. REALIZAREA PREPARATULUI (pagina 20)
CAPITOLUL IV. NORME SSM (pagina 24)
BIBLIOGRAFIE (pagina 25)
ANEXE (pagina 27)
Tema aleasă “ Metode de prelucrare a alimentelor in spațiile de producție” are drept scop planificarea prelucrării alimentelor în spațiile de producție și metodele de prelucrare.
Contribuția personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informațiilor tehnice/ practice/ teoretice specifice specializării alese. Lucrarea este prezentată sintetic, fiind actualizată sub forma unor scheme, tabele și informații cu privire la tema aleasă.
În elaborarea lucrării am folosit cunoștințe tehnice și teoretice asimilate la diferite obiecte de învățământ studiate de-alungul anilor de liceu.
Prelucrarea primară a alimentelor în spațiile de producție reprezintă metodele prin care sunt pregătite materiile prime pentru a fi preparate de către bucătar. Pentru prelucrarea primară este nevoie de ustensile.
Ustensilele sunt obiecte de inventar cu ajutorul cărora se efecutează unele operații de preparare și finisare a preparatelor culinare.
Ustensilele de bucătărie cuprind un numar mare de obiecte din dotarea bucătăriilor.
Prelucrarea primară fiind repartizat în funcție de modul cum acționează asupra materiilor prime (sortarea, măcinarea separarea, cernerea, decantarea, sedimentarea, emulsionarea, dizolvarea, frământare, evaporarea, fierberea, topirea, concentrarea, solidificarea, maturarea, coagularea proteinelor, caramelizarea glucidelor, depozitare, transportul, încălzirea, răcirea, dozarea.) și în funcție de natura operațiilor (epozitarea, măsurarea, dozarea, transportul, sortarea, mărunțirea, măcinarea, decantarea, cernerea, evaporarea, coacerea, încălzirea, extracția, difuzia, prăjirea, maturare, coagulare, caramelizare glucidelor, topirea grăsimilor, fermentare).
Preparatul “Ciolan cu varză” conține următoarele metode de prelucare primare:
- Se curăță ceapa, se spală, se taie mărunt.
- Rasolul de porc se curăță, se taie în bucăți și se spală.
- Se curăță varza, se spală și se taie în fire subțiri.
- Roșiile proaspete se spală, se opăresc, se decojesc și se taie sferturi. Pasta de tomate se diluează cu 100 ml de apă.
- Se pune platoul la cald.
În mod frecvent fiind folosite următoarele alimente: rasol de porc, ceapă, boia, pastă de tomate, varză, roșii, cimbru. De calitatea acestor materii prime depinde în mare masură calitatea produselor finite, atât din punct de vedere estetic, gustativ cât și nutritiv.
Activitatea de producție este o activitate complexă indiferent de locul unde se desfășoară în mediul familial, în pensiune, în restaurantul hotelului sau motelului.
Gradul de complexitate este influențat de :
- oferta de preparate culinare;
- numărul de consumatori;
- dietele speciale (pentru copii,bătrani,bolnavi,femei însărcinate etc);
- tehnologia de preparate.
În funcție de stilul de viață dar și de stilul alimentar al turiștilor se stabilește meniul.
La alcătuirea unui meniu trebuie să se țină seama de unele cerințe de ordin general valabile pentru oricare meniu :
- componentele și varietatea acestuia se asigură prin preparatele obținute din toate categoriile de alimente: carne și pește legume si fructe, oua, lapte și produse lactate, zahar, grăsimi alimentare etc. Acestea au rolul de a deschide apetitul și a stimula secrețiile gastrice, dar si de a furniza nutriția necesară organismului.
- sezonul trebuie să influiențeze în bună măsură componenta meniului evitând folosirea conservelor pe timpul verii;
- se va asigura succesiunea gusturilor, mai amar sau acru, apoi sărat sau dulce;
- se va asigura alternarea consistenței moale-tare alimente crocante ajutând la curățarea boltii palatine si a limbii stimuland astfel aprecierea olfactivă a preparatelor la adevărata lor calitate.
PREGĂTIREA PRODUCȚIEI – Bucătarul șef stabilește necesarul de marfă pornind de la planificarea meniurilor. El va ține cont de tehnologia culinară aleasă precum și de rețetele corespunzătoare fiecărui preparat culinar programat a fi realizat. Necesaru de alimente este transmis directorului de restaurant care il verfifică îl aprobă și îl transmite departamentului comercial pentru a-l aproviziona.
1. Gabriela Pârjol şi Elisabeta Paraschiv - Tehnologia culinară, ed. Didactică şi Pedagogică, Buc. 1997
2. Marin Sandra – Carte de bucate , Ed. Humanitas 2005
3. Gina Francu, Adrian Deliu - Bucătăria românească modernă, Ed. Corint 2005
4. Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti
5. Ştefania Mihai, Manual clasa a IX – a Tehnician în gastronomie, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2012
6. Brumar C., Manual clasa a X – a Tehnician în gastronomie, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2012
7. Brumar C., Manual clasa a XI – a Tehnician în gastronomie, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2012
8. Brumar C., Manual clasa a XII – a Tehnician în gastronomie, Editura CD PRESS, Bucureşti, 2012
9. Auxiliare clasa a XI – a Amenajarea de productie culinară, Bucătăria naţională şi internaţională
10. Auxiliare clasa a XII – a Consumuri specifice şi reţete, Particularitatile cateringului
11. Mănăilescu, A., Nicolau, E., (2003), Tehnologia produselor de patiserie şi cofetărie, manual pentru clasele X – XII, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.
12. Parjol, G., Dumitraşcu, D., Brumar, C., (2003), Tehnologie culinară, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.
13. Sgander, Ş., Brumar, C., A.B.C. – ul bucătarului, Editura Amaltea, Bucureşti
14. Georgescu, M., (2003), Bucate alese din lume culese, Editura Bogdana, Bucureşti.
15. Negruţ, C., (1993), Prăjituri pentru sărbători în familie, Editura Aquila, Oradea.
16. Săvulescu, Parjol, L., (1993), Cofetăria casei, preparate de patiserie şi desuturi calde, Editura Tehnică, Bucureşti.
17. Rădulescu, E., (2005), Alimentaţie inteligentă, Casa de Editură Viaţă şi Sănătate, Bucureşti.
18. Pirjol, G., (cord.), (2003), Tehnologia culinară de cofetărie şi patiserie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
19. T. Manta, Ghe. Ştefan,(1975) Bucătăria românească şi sănătatea omului, vol I şi II,Editura Medicală, Bucureşti.
20. C. Dincă, (2007), Manual pentru calificare bucătar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
21. G. Rotaru, C. Moraru,(1997), HACCP- Analiza Riscurilor Punctelor Critice de Control, Editura Academica, Galaţi
22. Radu Nicolescu- „Tehnologia activităţii din restaurant si bar”
23. Stere Stavrositu „Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri ” Editura Dobrogea, 2001
24. www.gastropedia.ro
25. www.didactic.ro
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.