Contabilitatea imobilizarilor corporale la S.C. SOFIAMAN S.R.L

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor,în care scop se ocupă cu "măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,  precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice", în care scop "trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora,cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori" (Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1).
 

Din punct de vedere istoric, câteva repere merită a fi reţinute. În lucrarea "Contabilitate generală" din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate:
a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii,exercitarea permanentă a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii:conturi, balanţe de verificare,jurnale.
Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea presoanelor fizice şi juridice […] trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali,clienţii,instituţiile publice şi alţi utilizatori.

Activele imobilizate sunt activele generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an.Acestea se caracterizează prin faptul că nu se consumă la prima utilizare,participă la mai multe cicluri de exploatare şi îşi transmit treptat valoarea asupra bunurilor, lucrărilor sau serviciilor la a căror realizare au contribuit. Din punct de vedere al conţinutului lor,se disting următoarele categorii de imobilizări :
a) Imobilizările necorporale sunt reprezentate de acele active identificabile, nemonetare, fără suport material şi care sunt deţinute pentru utilizarea în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative
b) Imobilizările corporale sunt acele active deţinute de o cantitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an
c) Imobilizările financiare sunt reprezentate de acţiunile deţinute la entităţile afiliate,împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată, în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi (garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse la terţi, precum şi creanţelor aferente contactelor de leasing financiar).
d) Imobilizările in curs reprezintă, după caz, imobilizările necorporale neterminate până la sfârşitul perioadei sau investiţiile neterminate, efectuate în regie proprie sau în antrepriză.

Planul de amortizare se întocmeşte pe baza următoarelor elemente: valoarea de amortizare,durata de viaţă şi metoda de amortizare aplicată.
Valoarea de amortizat se stabileşte la costul istoric,adică la valoarea de intrare,denumită valoare contabilă. Durata de viaţă sau de amortizare variază în funcţie de natura bunurilor.