Analiza SWOT la SC Bere Craiova SA

Analiza strategică SWOT a fost concepută ca instrument managerial ce investighează posibilităţile viitoare ale organizaţiei/instituţiei/teritoriului, prin abordarea sistematică a introspecţiei în aspectele pozitive şi negative ale organizaţiei şi mediului său. Scopul primar al unei analize SWOT este acela de a identifica şi asigna fiecare factor semnificativ, pozitiv ori negativ, în una din cele patru categorii, ceea ce permite unui manager decident să capete o perspectivă realistă asupra întreprinderii/organizaţiei. Chestiunile corelate cu identificările, clasificările şi caracterizările itemurilor (articolelor) “S.”, “W.”, “O.”, şi “T.” în inventarele SWOT sunt delicate, cerând mereu abordarea prudenţială. Identificarea itemurilor pentru inventarele SWOT poate să fie efectuată atât de către un manager individual, cât şi de către echipe de contributori de itemuri. Dar probabil că preeminenţa unui singur punct de vedere este prea mult corelată cu personalitatea realizatorului analizei SWOT. Sunt deosebit de eficiente acele tehnici de lucru în grup care permit focalizarea subiectivităţilor multiple pe un singur obiectiv în timpul discuţiilor sau exprimărilor de opinie.

Într-adevăr, discuţiile bine focalizate pe tematica unei analize SWOT permit furnizarea unei anverguri satisfăcătoare a punctelor de vedere (‘optimiste’ şi ‘pesimiste’) pentru analiza SWOT, a unui cadru SWOT structurat, şi a clarităţii rezultatelor analizei SWOT. Anvergura este necesară, de exemplu, la redactarea unei Agende 21 locale pentru interesul comun al dezvoltării durabile în acel teritoriu, dovedindu-se că analiza SWOT funcţionează cel mai bine atunci când identificarea itemurilor pentru inventarele S.W.O.T. se face apelând direct la un număr mare de contributori din teritoriu, reprezentând diverse interese particulare, având iniţial puncte de vedere diferite asupra cailor pe care pot să fie atinse obiectivele dezvoltării, dar care „participă”, adică abordările lor ascendente distincte se racordează la abordarea descendentă, unică pentru teritoriu. Colectarea itemurilor în cele patru inventare SWOT se poate face şi printr-o conferinţă de tip proces de brainstorming.

Atunci când este «socializată», practicată în grupuri lucrând în şedinţe de ‘furtună mentală colectivă’, efectuarea analizei SWOT nu este nici plictisitoare, nici consumatoare de timp. Ea este în aceelaşi timp performantă, datorită capAnaliza strategică SWOT a fost concepută ca instrument managerial ce investighează posibilităţile viitoare ale organizaţiei/instituţiei/teritoriului, prin abordarea sistematică a introspecţiei în aspectele pozitive şi negative ale organizaţiei şi mediului său. Scopul primar al unei analize SWOT este acela de a identifica şi asigna fiecare factor semnificativ, pozitiv ori negativ, în una din cele patru categorii, ceea ce permite unui manager decident să capete o perspectivă realistă asupra întreprinderii/organizaţiei. Chestiunile corelate cu identificările, clasificările şi caracterizările itemurilor (articolelor) “S.”, “W.”, “O.”, şi “T.” în inventarele SWOT sunt delicate, cerând mereu abordarea prudenţială. Identificarea itemurilor pentru inventarele SWOT poate să fie efectuată atât de către un manager individual, cât şi de către echipe de contributori de itemuri. Dar probabil că preeminenţa unui singur punct de vedere este prea mult corelată cu personalitatea realizatorului analizei SWOT. Sunt deosebit de eficiente acele tehnici de lucru în grup care permit focalizarea subiectivităţilor multiple pe un singur obiectiv în timpul discuţiilor sau exprimărilor de opinie. Într-adevăr, discuţiile bine focalizate pe tematica unei analize SWOT permit furnizarea unei anverguri satisfăcătoare a punctelor de vedere (‘optimiste’ şi ‘pesimiste’) pentru analiza SWOT, a unui cadru SWOT structurat, şi a clarităţii rezultatelor analizei SWOT.

Anvergura este necesară, de exemplu, la redactarea unei Agende 21 locale pentru interesul comun al dezvoltării durabile în acel teritoriu, dovedindu-se că analiza SWOT funcţionează cel mai bine atunci când identificarea itemurilor pentru inventarele S.W.O.T. se face apelând direct la un număr mare de contributori din teritoriu, reprezentând diverse interese particulare, având iniţial puncte de vedere diferite asupra cailor pe care pot să fie atinse obiectivele dezvoltării, dar care „participă”, adică abordările lor ascendente distincte se racordează la abordarea descendentă, unică pentru teritoriu. Colectarea itemurilor în cele patru inventare SWOT se poate face şi printr-o conferinţă de tip proces de brainstorming. Atunci când este «socializată», practicată în grupuri lucrând în şedinţe de ‘furtună mentală colectivă’, efectuarea analizei SWOT nu este nici plictisitoare, nici consumatoare de timp. Ea este în aceelaşi timp performantă, datorită capacităţii largi de percepţie a membrilor dintr-un grup condus după principii de logică simplă.acităţii largi de percepţie a membrilor dintr-un grup condus după principii de logică simplă.

Fabrică de bere Craiova a fost pusă în funcţiune la începutul lunii aprilie 1970, mai întâi cu sectorul fabricare bere, iar în următoarele luni şi cu sectoarele îmbuteliere la sticlă şi butoi şi fabrica de malţ.
S. C. BERE CRAIOVA S. A. este amplasată în zona industrială de vest a oraşului Craiova, la mică distanţă de gară şi la aproximativ 8 km. de centrul oraşului. Ea se învecinează cu: Elpreco Craiova, Baza de Aprovizionare Craiova şi cu Întreprinderea de Transporturi în Comun.
Proiectul noului obiectiv a fost întocmit şi avizat de către specialişti din Centrala Berii în 1968, iar construcţia lui a început în primăvara anului 1969.
La sfârşitul lunii august 1970 este pus în funcţiune ultimul sector al Întreprinderii de Bere Craiova şi anume Fabrica de Malţ, cu o capacitate anuală de 11.000 tone. Până la această dată, sectorul fabricare bere a lucrat începând din 6 aprilie 1970 cu malţ indigen de la alte unităţi din ţară şi cu malţ de import din Germania, Cehoslovacia, Belgia şi Franţa.

Unitatea este structurată pe trei mari sectoare de producţie şi anume:
-fabricare bere cu secţiile: fierbere, fermentare I şi captare CO2, fermentare ÎI, filtrare şi liniştire bere;
-îmbuteliere bere la sticle şi butoaie;
-fabrica de malţ.
Pe lângă aceste unităţi de producţie, fabrica mai dispunea iniţial de:
-ateliere de întreţinere şi reparaţii: mecanic, electric, AMC;
-centrala pentru producerea şi distribuirea aerului şi a agentului de răcire;
-punctul de primire şi distribuire a agentului termic de la uzina Prefabricate din Craiova.