Capitolul 1. Argument (pagina 2)
Capitolul 2. Alcătuirea unui ecosistem (pagina 4)
Capitolul 3. Tipuri de ecosisteme (pagina 8)
Capitolul 4. Principalele caracteristici ale ecosistemelor antropizate (pagina 11)
4.1. Ecosistemul urban (pagina 12)
4.2. Biocenozele urbane (pagina 13)
4.2.1. Antropocenoza. (pagina 13)
Capitolul 5. Efectul poluant al aşezărilor urbane (pagina 15)
5.1. Poluanţii primari (pagina 15)
5.2. Poluantii secundari (pagina 15)
5.3. Poluarea transfrontieră (pagina 15)
5.4. Presiunea antropică (pagina 16)
5.5. Efectele comerţului asupra biodiversitaţii (pagina 17)
Capitolul 6. Degradarea biodiversităţii prin poluarea ecosistemelor antropizate (pagina 22)
6.1. Modificarea şi distrugerea habitatelor (pagina 22)
6.2. Transferul de specii (pagina 23)
6.3. Supraexploatarea (pagina 24)
6.4. Urbanismul (pagina 27)
6.5. Poluarea industrială (pagina 28)
6.6. Poluarea agricolă (pagina 30)
6.7. Transporturile urbane (pagina 31)
6.8. Poluarea cu deşeuri urbane (pagina 32)
6.9. Turismul (pagina 34)
Recomandările de redresare şi ameliorare a stării mediului (pagina 35)
Bibliografie (pagina 36)
Care component al naturii încă nu a fost exploatat de om? E probabil o întrebare care implică prea multă rutină, deoarece astăzi omul cunoaște natura aproape sub toate aspectele ei. Cauzele naturale ce au provocat deteriorări ale mediului sunt: seisme, erupții vulcanice, inundații, furtuni de praf, etc. Savantul care a contribuit la cercetările în ecologie inclusiv Impactului antropic asupra ecosistemelor naturale a fost Eugenius Warming fiind considerat fondatorul disciplinei științifice numit astăzi “Ecologie”. Savanții ce au făcut cercetări asupra acestei teme au fost Ernst Hanckel și Claude Allegre.
Ecosistemele antropizate (amenajate) sunt sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor producţii vegetale sau animale sporite, fie pentru alte scopuri umane. Sunt influenţate specific de existenta şi activitatea umană. Depind de om din punct de vedere structural – organizatoric
Fiind ecosisteme simplificate, cu nivel redus de complexitate a organizării şi cu echilibru precar, sistemele antropizate nu se pot menţine decât prin intervenţia severă şi permanentă a populaţiei umane pe căi multiple şi specializate.
Întreprinderea ca ecosistem antropizat are în funcţionarea sa, ieşiri şi produşi intermediari. Intrările sistemului sunt resursele materiale şi energetice - produsele altor ecosisteme industriale (materiale, energie, informatie) - produsele altor ecosisteme care satisfac nevoile umane din ecosistemul în discuţie şi deşeuri din alte ecosisteme antropizate industriale sau neindustriale care pot avea efecte agresive asupra mediului şi sanătăţii în ecosistem. Produsele intermediare din sistem care satisfac nevoile umane din interiorul ecosistemului antropizat şi deşeuri rezultate din ecosisteme au efecte eco şi sanoagresive în interiorul sistemului.
Între om și mediu există un schimb permanent de materie, energie și informație.
Impactul uman asupra mediului înconjurător reprezintă toate modificările care se situează în afara legilor ecologice, suferite de mediul natural, ca urmare a activităților omenești.
Impactul este direct proporțional cu numărul populației și cu volumul activităților umane. Impactul este invers proporţional cu mărimea biotopului.
Impactul antropic asupra ecosistemelor este multiplu şi semnificativ şi rezultă din dezvoltarea fără precedent a societăţii umane. Conştientizarea responsabilităţii pentru protecţia mediului ambiant a determinat o serie de acţiuni la diferite nivele (mondial, continental, regional/zonal, naţional, local). La nivelul Uniunii Europene concertarea politicilor de mediu a început de mai bine de 30 de ani. La reuniunea desfăşurată la Paris în octombrie 1972, şefii de stat şi de guvern au invitat instituţiile comunitare să elaboreze un program de acţiune în materie de mediu. Programul prezentat de către Comisie a fost adoptat de către Consiliu în noiembrie 1973, apoi înnoit şi completat în 1977 şi în 1983. El pune accentul pe caracterul preventiv al politicii de mediu, care trebuie să urmărească evitarea poluării şi subliniază că aceasta trebuie să se desfăşoare în paralel şi concomitent cu dezvoltarea economică şi socială. De asemenea, se pune problema aplicării principiului "poluatorul plăteşte", potrivit căruia poluatorului îi revin cheltuielile ocazionate de prevenire şi reparare a daunelor ecologice. Al treilea program (din 1983) evidenţiază şi mai accentuat implicaţiile protecţiei mediului pentru industrie, agricultură, producerea de energie şi transporturi.
Un ecosistem constă într-un ansamblu de organism care interacţionează reciproc şi mediul lor în care substanţe sunt interschimbate într-o manieră ciclică vastă.
De cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra me¬diului înconjurator, se fac referiri la poluare. În realitate agresiunea omului depășește mult sfera poluării și de aceea este mai corect să vor¬bim de căi diferite de deteriorare a mediului. Poluarea este una din ele. La aceasta trebuie adăugate o serie de alte căi de deteriorare, ca : extra¬gerea din ecosisteme a unor componenți abiotici sau biologici, introdu¬cerea de elemente biologice - floristice sau faunistice care duc la schim¬barea echilibrelor ecologice, a structurii trofice, a productivității biolo¬gice; modificări ale unor întregi biomi prin mari construcții sau lucrări hidrotehnice sau hidroameliorative; desfășurarea unor activități generale ale omului afectînd în diferite moduri cele mai variate ecosisteme.
[1] Baza legislativă și normativă privind agricultura ecologică în Republica Moldova.
[2] Ilie C. Zaharia, Studii de ecologie. Influența poluării chimice asupra covorului vegetal, Editura Economică.
[3] Victor Platon, Finanțarea activităților de protecție a mediului., Editura Economica.
[4] IORDACHE ION: „Metodica predării biologie”.
[5] Bulat Dm., Bulat Dn., Şaptefraţi N. Starea ihtiofaunei zonelor umede din Republica Moldova (după exemplul „Lacurile Prutului de Jos” în condiţiile presingului antropic. //Transboundary Dniester river basin manegement in frames of a new river basin treaty. Proceedings of the Intrnational Conference. September 20-21, Chisinau, 2013, p. 39-45. 4.
[6] Bulat, Dm.; Bulat, Dn.; Toderaş, I.; Usatîi, M.; Zubcov, E.; Ungureanu, L. Biodiversitatea, Bioinvazia şi Bioidicaţia (în studiul faunei piscicole din Republica Moldova). Chişinău: Foxtrod, 2014, 430 p.
[7] Davideanu Gr. Ghid metodologic pentru monitorizarea structurii ihtiocenozelor, Ed. Performantica, Iaşi, 2013, 57 p.
[8] Cartea Roşie a Republicii Moldova Ed. III. Ed. Ştiinţa, Chişinău, 2015, Editura „Ştiinţa”, 2015, 492 p.
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.