Poluarea apelor

Sursele de poluare sunt în general aceleaşi pentru cele două mari categorii de receptori: apele de suprafaţă (fluvii, râuri, lacuri etc.) şi apele subterane (straturi acvifere, izvoare etc.). 

Impurificarea apelor de suprafaţă sau subterane este favorizată de următoarele elemente:

* starea lichidă a apei la variaţii mari de temperatură, ceea ce face ca ea să antreneze în curgerea să diferite substanţe impurificătoare; 

 * apa e un mediu propice pentru realizarea a numeroase reacţii fizico-chimice (ca de exemplu dizolvarea unor substanţe naturale sau artificiale, sedimentarea suspensiilor etc.);

 * faptul că în natură apa se găseşte sub forme diferite (inclusiv gaze şi vapori îi măreşte sensibil domeniul de aplicare;

  * apa este unul din factorii indispensabili vieţii pe pământ. 

Sursele de poluare se pot împărţi în două categorii distincte: 

surse organizate care produc poluarea în urma evacuării unor substanţe în ape prin intermediul unor instalaţii destinate acestui scop, cum ar fi canalizări, evacuări de la industrii sau crescătorii de animale etc.; 

surse neorganizate care produc poluarea prin pătrunderea necontrolată a unor substanţe în ape. 

Cele organizate sunt, în principal: apele reziduale comunale (fecaloid-menajere); apele reziduale industriale; apele reziduale agrozootehnice. Apele fecaloid-menajere sunt poluate mai ales chimic (substanţe organice, detergenţi etc.) şi bacteriologic şi provin în principal din spălat şi de la grupuri sanitare. În cadrul celor industriale, de mare diversitate, trebuie menţionate cazurile mai deosebite ale apelor uzate radioactive (din minerit, centrale nuclearo-electrice etc.), ale celor poluate termic (surse variate, mai ales centrale termice), din industria extractivă şi prelucrătoare de ţiţei, din mineritul cu profil de metale neferoase, din industria chimică. 

Apele uzate sunt numite efluenti, iar apele in care se varsa se numesc receptori.Daca receptorul se varsa in alta apa se numeste emisar.Conducta de deversare a apelor uzate se amplaseaza in firul apei  si contine duze speciale de difuzie .Uneori apele se stocheaza si apoi se descarca la intervale de timp.

Poluarea distruge flora , fauna acvatica si pe cea de la mal.Pe mal iarba nu creste , copacii sunt afectati , se dezvolta ciuperci si mucegaiuri parazite . In apa se dezvolta organisme inferioare , viermi , alge , insecte , pestii contin germeni patogeni.Eutrofizarea  si apoi putrefactia duc la  degajarea de gaze neplacute.Apa nu mai poate fi utilizata  pentru consum , spalari , agreement. Industria si agricultura sunt de asemenea afectate  de poluarea apelor , prin colmatare cu sedimente , continut de materiale corozive, toxice  etc.

Apele marine de poluare cu produse reziduale provenite din industrie , din activitatile menajere .Studiile au pus in evidenta existenta in corpul vietuitoarelor marine a unor produsi chimici, uneori foarte toxici.Din transporturile navale si din procesele de extractie a titeiului cu ajutorul sondelor de pe platformele de foraj sunt deversate in apa marilor produse petroliere .Petele de titei( “ mareele negre”) se intend pe suprafete foarte mari.Substantele din titei sunt toxice, distrug flora  si fauna, in primul rand prin intreruperea contactului cu aerul, apoi este impiedicata asimilatia clorofiliana , sunt distruse oale, larvele .

Hidrocarburile cancerigene se concentreaza in corpul animalelor acvatice , putand ajunge la om .Plajele se imbiba cu titei, crescatoriile de stridii de la mal sunt distruse , turismul se reduce in zonele in care a ajuns” marrea neagra “.

Titeiul deversat in mare se poate recupera partial prin: 

• absorbtia in mase plastice poroase
• solidificarea cu substante congelatoare 
• colectarea mecanica , prin aspiratie cu pompe si sisteme colectoare  semiscufundate sau cu filter inelare.

  Hidrocarburile deversate pe o plaja se degradeaza cu timpul,dar diferentiat, in functie de natura lor.Titeiul care imbiba nisipul plajelor se poate recupera cu soventi sau se disperseaza cu detergenti ,se aprinde sau se inlocuieste nisipul afectat cu nisipul curat.Toate metodele sunt scumpe , anevoioase .Detergentii sunt practica mai periculosi , pentru pesti decatt hidrocarburile.Aprinderea provoaca in zona o puternica poluare atmosferica , cu degajari masive de oxizi de carbon,sulf etc.