Monitorizarea poluarii solului

Pe parcursul realizarii acestei lucrari de specialitate am acumulat cunostinte noi, care imi vor fi folositoare atat pana la terminarea studiilor cat si pentru viitor.
Tema atestatului prezinta larg interes, deoarece proiectul final prezinta modul in care poate fi poluat solul. Lucrarea este structurata in VI capitole si este insotita si de anexe.

Primul capitol este destinat prezentarii atestatului si al doilea capitol  prezinta generalitati ale solului fiind impartit in 4 subcapitole acestea facand referire la : formarea si combaterea solului,raspandirea solurilor,diferentierea intre solurile zonale ,  intrazonale si azonale dar si despre proprietatilele solului.

In cel de-al treilea lea capitol prezinta fenomenul poluarii si tipurile de poluare a solului.
Capitolul patru face referire la tema atestatului, in penultimul capitol se vorbeste despre colectarea, depozitarea si prelucrarea gunoiului  ultimul capitol fiind metode de combatere a poluarii.

Solul poate fi poluat :
-direct :prin deversari de deşeuri pe terenuri  urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole 
-indirect: prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosfera contaminată, transportul agenţilor poluanţi de către vânt de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă.

Nivelul contaminării solului depinde şi de regimul ploilor.Acestea spală în general atmosfera de agenţii poluanţi şi îi depun pe sol, dar în acelaşi timp spală şi solul, ajutând la vehicularea agenţilor poluanţi spre emisari. Trebuie totuşi amintit că ploile favorizează şi contaminarea în adâncime a solului.

Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă, precum şi de natura însaşi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul economic şi de protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. În realitate, o parte din ele este luată de vânt, alta este spălată de ploi, iar restul se descompune în timp, datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol. In alcatuirea solului intra :
- particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
- particule organice : rezultate din substante vegetale si animale descompuse ( radacini , ciuperci , bacterii , viermi , insecte , rozatoare) ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale , contribuind la formarea humusului ce da fertilitatea solului . 
- apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce asigura reactiile necesare functiilor solului .
- gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat ca urmare a reactiilor din sol .

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart in :
- materialul parental (roca pe care s-a transformat )
- formele de relief
- clima ( influenteaza prin precipitatii )
- activitatea biologica

Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta a substantelor vegetale moarte ), generand humusul , continand din acizi organici ce ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental .
Solurile au culori diferite :
- rosii caramizii : in zonele calde cu anotimp secetos 
- negre : in tinuturile temperate 
- albastrii : in tinuturile subpolare