Indicatorii biologici ai apelor uzate

Argument

Conștienti de schimbările care au loc în învatământul românesc accentul care se pune în învătământ în ceea ce privește alinierea la stardardele europene prezentul proiect face parte din cerințele impuse in acest sens. Protejarea mediului precum și managementul calității aerului impune cunoașterea permanentă a acestui domeniu din care face parte și proiectul meu.

Dobândirea cunoștințelor în meseria noastră : Tehnician Ecolog și Protecția Calității Mediului se reflectă prin asimilarea cunoștințelor atât practice cât și teoretice, mi-am ales ca temă : ”EFECTELE POLUĂRII AERULUI ASUPRA MEDIULUI” considerând ca fiind reprezentativă pentru domeniul nostru.

Proiectul meu este structurat pe șapte capitole și subcapitole la care se adaugă desene și tabele.

În primul capitol sunt prezentate : Noțiuni introductive care cuprinde Relatia om-mediu, Elemente componente ale mediului înconjurător și Compozitia normală a aerului.

La capitolul al doilea este prezentată Poluarea aerului si anume Sursele de poluare a aerului, Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei, Stratul de ozon şi efectul de seră și Ploile acide iar în următorul capitol Poluarea de fond.

În capitolul patru sunt prezentate Zone critice pe teritoriul ţării sub aspectul deteriorării stării de calitate a atmosferei iar in capitolul cinci Poluarea de impact.

În ultimele două capitole sunt prezentate Combaterea poluării și Consecinţe ale poluării aerului.

Consider că tema aleasă de mine și redactarea proiectului tip, desenele, tabelele, îndeplinește condițiile profesionale ale cerințelor actuale care conduc la dobândirea capacităților de cunoaștere de competență profesională tehnician ecolog și protecția calității mediului.          

1. Efectele Poluării Aerului Asupra Mediului.  Noțiuni Generale

1.1 Relația om – mediu

Schimbarea traiectoriei actuale de dezvoltare socio-economica presupune construirea unor modele de percepție si interpretare a mediului, a pozitiei omului în natură, a relațiilor dintre om și mediu si respectiv a legaturii dintre mediu si dezvoltare.

Puterea omului de adaptare, mai mare decât a tuturor animalelor s-a datorat tocmai rațiunii care l-a dus la cunoașterea calitativă a mediului inconjurător, la aprecierea posibilităților lui pentru existența speciei umane si la explicarea fenomenelor din jur.

Omul a căutat sa cunoască mediul înconjurător, sa-i folosească insușirile pentru adăpostire si apărare, pentru procurarea hranei si a materialelor necesare vieții lui, fiind conștient de ceea ce se afla in jurul lui , punând in balanța avantajele și primejdiile pe care le pot da la iveala locurile în care traiau, pentru asigurarea celor necesare vieți.

În scurta etapă a istorii geologice a Pământului de la apariția omului preistoric până în prezent, s-au produs mari modificari  in peisajul geografic al globului, unele cauze naturale fiind  :

1. schimbări climatice
2. transgresiuni marine
3. erupții vulcanice
4. cutremure distrugătoare

Alte cauze sunt datorate intervenției omului. Când omul preistoric a trecut la agricultură cu patru – cinci milenii înainte de Hristos, modificările in mediul inconjurător au inceput a lua o oarecare amploare prin :

1. despăduriri
2. acumulări de ape pentru irigație
3. terasarea terenurilor in pantă

Creându-se peisaje specifice, schimbările, modificările, nefiind mari. 

Schimbările mari s-au produs in ultimele două veacuri datorită :

1. dezvoltării industriei
2. creșterii numerice tot mai accentuate  a populației ( “explozia demografică” )
3. aglomerării crescânde a marilor centre orășenești
4. îndesirii căilor de transport (rutiere, cu ample treceri la nivel suprapuse ; feroviare ; navale, cu vaste incinte portuare si aerien , cu piste de aterizare )
5. defrișarile pe mari întinderi : eroziunea terenurilor 
6. deversarile de substante nocive in apele curgătoare sau eliminarile lor in atmosfera.

Mediul natural care ocupa zone terestre a fost înlocuit cu așezari omenesti, cu terenuri cultivate, cu exploatari miniere in galerii sau cu mari descopertări la suprafață, cu păduri de sonde, cu mari uzine, cu orașe în care aspectele naturale au disparut cu totul, luându-le locul piatra, betonul și metalul, plus fumul făbricolor și gazele de eșapament ale autovehicolelor.

            Mediul transformat de om în masură mai mică sau mai mare s-a numit mediu geografic sau umanizat .