Epurarea apelor uzate

In fiecare zi aruncam cate ceva.Fie ca este un obiect de care ne-am folosit numai o zi ,fie ca este vorba de un lucru pe care l-am utilizat poate ani de zile, la un moment dat el devine inu- til si sfarseste la gunoi.Ce se intampla dupa aceea cu el?Din pacate, lucrul acesta ne intereseaza prea putin.

Prin dezvoltarea proceselor industriale, tehnicile de productie in masa au contribuit la cresterea nivelului de trai al populatiei din tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare, insa fara a se tine seama de efectele asupra mediului pe care le provoaca procesele de productie. Costurile necesare pentru inlaturarea poluarii produselor sau pentru restaurarea habitatelor naturale deteriorate sunt incalculabile.Totodata costul poluarii produse nu este inclus in pretul produsului.

Acest lucru determina consumatorul de a nu lua in considerare aspectele ecologice legate de producerea si folosirea obiectelor de care se serveste.

Poluarea apelor precum şi epuizarea lor prin consum abuziv risipă devin fenomene dominante în periclitarea surselor de apă în ţările avansate, semnalându-se din ce în ce mai multe zone de pe glob în care apa lipseşte– fiind compromisă din punct de vedere calitativ.

Cantităţile cele mai mari de ape uzate provin din unităţile industriale conform tabelului 1. Astfel, pentru obţinerea unei tone de hârtie rezultă circa 100-200 m3 ape uzate; pentru o tonă de cauciuc 150 m3; prin prelucrarea unei tone de fructe rezultă circa 10-20 m3 apă uzată.

Dar şi apa uzată care provine din consumul casnic(apă menajeră) este în cantitate destul de mare. Astfel, pentru un cartier neindustrializat din Bucureşti s-a înregistrat un debit de circa 0,35m3/locuitor/zi.

În a doilea caz, apele meteori ce dizolvă în timpul ploii diverse gaze toxice din aer (oxizi de sulf, azot, amoniac etc.) sau se încarcă cu pulberi ce conţin oxizi metalici, gudroane sau alte substanţe.

Procesele de epurare sunt asemănătoare cu cele care au loc în timpul autoepurării, diferenţiindu-se prin faptul că sunt dirijate de către om, desfăşurându-se cu o viteză mult mai mare. Instalaţiile de epurare sunt realizate tocmai în acest scop, de a intensifica şi favoriza procesele care se desfăşoară în decursul autoepurării.

Epurarea apelor uzate reprezintă ansamblul de măsuri şi procedee prin care

impurităţile de natură chimică (minerală şi organică) sa bacteriologică, conţinute în apele uzate, sunt reduse sub anumite limite, astfel încât aceste ape să nu mai dăuneze receptorului în care se evacuează şi să nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia.

Epurarea apelor uzate cuprinde două mari grupe de operaţii succesive:

• reţinerea şi/sau transformarea substanţelor nocive în produşi nenocivi
• prelucrarea substanţelor rezultate sub diverse forme (nămoluri, emulsii, spume etc.) din prima operaţie.

Având în vedere volumul mare de ape industriale uzate impurificate cu substanţe chimice, precum şi răspândirea agenţilor poluanţi prin intermediul acestor ape combaterea şi limitarea poluării se realizează prin epurarea acestor ape înainte de evacuare în emisar urmărindu-se recuperarea produselor utile pe car ele conţin. În funcţie de natura poluantului, se utilizează metode specifice de epurare a apelor, prin care se urmăreşte nivelul impurificatorilor sub limitele care să nu afecteze calitatea efluentului natural.

Tehnologia tratării apelor reziduale este împărţită în trei categorii:

1. tratarea primară cuprinde sedimentare, separare gravitaţională pentru uleiurile nedizolvate în apele reziduale şi striparea cu aburi pentru îndepărtarea compuşilor rău mirositori;
2. tratarea secundară are drept scop îndepărtarea uleiurilor nedizolvate sau a materialului organic;
3. tratarea terţială utilizează bazine de reţinere sau filtre.

Am structurat aceasta lucrare pe trei capitole astfel capitolul I-se refera la generalitati cu privire la epurarea aplor uzate facand referiri la cele trei tipuride epurari (fizico-mecanica, bio- chimica, biologica -naturala); Cpitolul II –cuprinde aspecte din evolutia si tendintele actuale in problema deseurilor; iar capitolul III –face referiri la regulile de exploatare si intretinere a utilajelor pentru sedimentare-utilizate in procesul de epurare.

Obiectivele urmarite sunt:

1. cunoasterea si prezentarea celor trei trepte de epurare apelor uzate
2. identificarea noilor metode si procedee de minimalizare si tratare a deseurilor
3. cunoasterea structurii si functionarii aparatelor  si utilajelor prezente intr-o statie de epurare