Argument (pagina 4)
Cap.I. Structura şi compoziţia solului
1.1.Faza solidă a solului (pagina 6)
1.1.1.Componenta minerală a solului (pagina 6)
1.1.2.Componenta organică a solului (pagina 7)
1.2.Faza lichidă a solului (pagina 8)
1.3.Faza gazoasă a solului (pagina 8)
Cap.II.Proprietăţile fizice ale solului
2.1.Temperatura solului (pagina 9)
2.2.Umiditatea solului (pagina 9)
2.3.Densitatea solului (pagina 9)
2.4.Permeabilitatea solului (pagina 10)
2.5.Capilaritatea solului (pagina 11)
Cap.III. Procesele de reţinere a substanţelor in sol
3.1.Capacitatea de reţinere mecanică (pagina 12)
3.2.Capacitatea de reţinere fizică (pagina 12)
3.3.Capacitatea de reţinere biologică (pagina 12)
3.4.Capacitatea de reţinere chimică (pagina 13)
3.5.Capacitatea de reţinere fizico-chimică (pagina 13)
Cap.IV. Recoltarea solului pentru analiză
4.1.Instrumente utilizate în recoltarea solului (pagina 14)
4.1.2.Recoltarea probelor de sol (pagina 14)
4.1.3.Fregvenţa recoltării (pagina 14)
4.1.4.Transportul si păstrarea probelor (pagina 15)
4.1.5.Fişa de recoltare (pagina 15)
Cap.V. Principii teoretice despre analizele efectuate
5.1.Determinarea permeabilităţii (pagina 15)
5.2.Determinarea umidităţii1 (pagina 6)
5.3.Determinarea capilarităţii (pagina 16)
5.4.Dozarea amoniului Cl (pagina 16)
5.5.Dozarea cationului Ca (pagina 17)
5.6.Dozarea Mg (pagina 18)
5.7.Rezultate experimentale (pagina 19)
Cap.VI. Măsuri de SSM şi PSI în laborator (pagina 19)
Cap. VII. Bibliografie (pagina 20)
Solul are o influenţă deosebită asupra sănătăţii omului, fiind într-o strânsă corelaţie cu clima unei regiuni prin configuraţie, natură şi structură. Calitatea lui depinde de formarea si protejarea surselor de apă de suprafaţă si a celor subterane, având un rol hotărâtor în amplasarea si dezvoltarea aşezărilor umane.
Alături de alţi factori naturali, solul participă la ciclurile vitale caracteristici ecosistemelor: ciclul energiei, ciclul apical elementelor biogene. Prin natura lui, solul are proprietăţi deosebit de importante pentru biosferă. Ca suport şi mediu de viaţă pentru plantele superioare, solul este unul dintre principalii depozitari ai substanţei vii, vitale: carbon, azot, calciu, fosfor, potasiu, sulf.
Solul reprezintă colectorul final al tuturor aporturilor naturale sau/şi antropice, exceptând cazul când este supus unei poluări excesive, solul reglează compoziţia chimică a apelor proaspete, asigurând un mediu corespunzător pentru desfăşurarea vieţii acvatice.
Datorită fertilităţii, solul constituie principalul mijloc în agricultură. El are un rol important in dezvoltarea vegetaţiei pământului atât de utilă purificării atmosferei şi creatoare de frumos. Solul, odată distrus, nu se mai reface aşa cum a fost, deoarece nu se pot reface condiţiile şi istoria formării lui.
Solul este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat. Importanţa protejării lui este evidentă, dacă ne gândim că el este factorul principal în asigurarea hranei oamenilor, animalelor şi plantelor. Deosebit de importantă pentru menţinerea echilibrului ecologic este capacitatea solului de a forma un tampon contra diverşilor poluanţi agresivi, ca şi contra agenţilor patogeni si dăunătorilor de natură vegetală. O supraveghere atentă a solului poate avea ca rezultat o bună dezvoltare a vieţii pe Pământ.
Am ales ca temă “Determinarea unor caracteristici fizice şi a conţinutului în microelemente pentru solul de pădure ”, din următoarele considerente:
- prin realizarea acestei lucrări mi-am verificat capacitatea de analiză şi sinteză a materialului documentar precum şi cea de generalizare. Cunoştinţele acumulate îmi pot servi pentru elaborarea proiectului pentru calificarea competenţelor profesionale.
- pentru elaborarea lucrării am parcurs materialul documentar indicat de profesorul îndrumător şi m-am documentat în cadrul Bibliotecii Judeţene şi a Muzeului de Ştiinţe Naturale.
Pentru recoltarea solului în structură artificială se folosesc fie sonde de diferite tipuri în funcţie de adâncimea la care dorim să efectuăm recoltarea şi de natura solului, fie cazmale sau lopeţi cu care se sapă un şanţ până la adâncimea dorită de unde se recoltează apoi proba de sol.
Pentru recoltarea solului de la suprafaţă, se folosesc spatule de metal cu ajutorul cărora se raclează suprafaţa solului.
Solul se recoltează în recipiente de sticlă sau polietilenă cu gâtul larg şi închidere ermetică, spălate în prealabil cu amestec sulfocromic ( cele din sticlă ) sau cu detergenţi ( cele din polietilenă ). Se clătesc bine cu apă de robinet, apă distilată şi bidistilată şi apoi se usucă.
Sergiu Manescu, “Chimia sanitară a mediului”
Manole Cucu, Editura MEDICALĂ, Bucureşti, 1978
Mona Ligia Diaconescu şi Sandu Vişan - “Mediul înconjurător: Poluare şi protecţie“
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.