Depozitarea controlata a deseurilor menajere

Calitatea vieţii este si trebuie sa fie o componenta esenţiala in dezvoltarea socio-economica a României. Pentru locuitorii oraşelor si municipiilor, adică pentru peste 55% din populaţia României, calitatea vieţii este strict condiţionată si de calitatea serviciilor de gospodărire comunală, a calităţii mediului in care trăiesc. In acest context , salubritatea localităţilor, managementul deşeurilor urbane , este un obiectiv important al unor structuri guvernamentale si locale, dar si al unor Asociaţii Profesionale, ca exponente ale societăţii civile. Aceasta cu atât mai mult cu cat in România, cat si in alte tari impactul deşeurilor asupra mediului a crescut alarmant in ultimii ani, administrarea necorespunzătoare a acestora, generând contaminări ale solului si ale pânzei freatice, precum si emisii de metan, CO2 si gaze toxice, cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei si mediului. Abordarea problematicii deşeurilor trebuie sa plece de la o analiza a situaţiei actuale, a identificării disfuncţionalităţilor, din care sa rezulte propuneri de masuri si acţiuni, ce pot fi incluse in strategia naţionala de protecţia mediului. 

Lucrarea mea este structurata in 6 capitole, care la randul lor sunt alcatuite din subcapitole, fiecare prezentand modul in care sunt gestionate deseurile menajere, impactul acestora asupra mediului si modul in care acestea afecteaza sanatatea populatiei dar si cateva descrieri amanuntite a unor depozite de deseuri.  Primul capitol descrie modalitatea oamenilor din trecut de a scapa de  deseurile menajere care se pare ca a constituit o problema majora inca de atunci, dar si o clasificare a acestora din punct de vedere al naturii lor dar si a locurilor de producere.  Aflam, astfel ca acestea au o gama foarte diversificata. Capitolul al doilea prezinta impactul deseurilor asupra florei, faunei dar si asupra sanatatii umane.  Este bine de stiut faptul ca deșeurile se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sănătatea publica. Nerespectarea normelor protectiei mediului duc la poluari ale aerului, slolului si apei, modificari de peisaj, inferilitatea solului, imbolnavirea oamenilor si disparitia unor biocenoze.  Capitolele trei patru si cinci arata modul in care se realizeaza managemantul deseurilor menajere, de la colectare pana la transport si depozitare, aflam ca deseurile menajere la randul lor se clasifica dupa mai multe criterii si vedem modul in se realizeaza o rampa de gunoi, lucrarile ce stau la baza unui depozit care la randul lor se clasifica dupa mai multe criterii in functie de tipurile de deseuri. Capitolul sase descrie princialele caracteristici ale deseurilor: greutatea specifica; umiditatea; puterea calorica dar si raportul de carbon resectiv azot a acestora.

Abordarea problematicii deşeurilor trebuie sa plece de la o analiza a situaţiei actuale, a identificării disfuncţionalităţilor, din care sa rezulte propuneri de masuri si acţiuni, ce pot fi incluse in strategia naţionala de protecţia mediului. Ultimul capitol prezinta un alt mod in care deseurile pot fi tratate si anume prin incinerare, dar si deseurile care pot fi supuse incinerarii. În prezent, gospodărirea deşeurilor menajere este o problemă deosebit de importantă şi complexă, implicând abilităţi specializate dintr-o multitudine de domenii: administrativ, legislativ, juridic, economic şi tehnic.
La baza principiilor general acceptate în concordanţă cu conservarea resurselor, este grija ce trebuie să o poarte mediului producătorii de bunuri şi dezvoltarea tehnologiilor "prietenoase mediului" şi a metodelor de stopare a efectelor negative rezultate (emisii, substanţe nocive, etc.).
Trebuie precizat că pe oricare din filierele de tratare a deşeurilor menajere vom merge, se constată în continuare un impact negativ redus asupra mediului, diferit însă de la caz la caz. Se poate spune că principala cale de tratare a deşeurilor menajere cu impact negativ redus asupra mediului îl constituie reducerea cantităţii de deşeuri.