I.TEORIE ŞI CONCEPTE PRIVIND LEASINGUL .......... pagina 3
1.ASPECTE GENERALE PRIVIND OPERAŢIUNILE DE LEASING: EVOLUŢIE, CONCEPTE, CONVENŢII ŞI TERMENI CHEIE .......... pagina 3
II.REGLEMENTĂRI ŞI DEREGLEMENTĂRI PRIVIND OPERAŢIUNILE DE LEASING .......... pagina 9
2.1 REGLEMENTĂRI ALE LEASINGULUI PE PLAN INTERNATIONAL .......... pagina 9
2.2 REGLEMENTĂRI ALE LEASINGULUI ÎN ROMÂNIA .......... pagina 9
2.3 CONTRACTUL DE LEASING .......... pagina 12
III.TRATAMENTE SI PRACTICI CONTABILE SPECIFICE OPERATIUNILOR DE LEASING .......... pagina 20
3.1 CONTABILIZAREA CONTRACTELOR DE LEASING ÎN ROMÂNIA .......... pagina 20
3.1.1.Inregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind leasingul financiar .......... pagina 20
3.1.2Inregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind leasingul operaţional .......... pagina 24
3.2 PREZENTAREA LEASINGULUI IN SITUATIILE FINANCIARE APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI FINANTELOR PUBLICE NR.94/2001 .......... pagina 26
3.2.1.PREZENTAREA IN SITUATIILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR .......... pagina 26
3.2.2 PREZENTAREA IN SITUATIILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR .......... pagina 27
3.3 CONTABILIZAREA CONTRACTELOR DE LEASING IN VIZIUNEA IAS 17 .......... pagina 28
IV.PRACTICI CONTABILE PRIVIND OPERATIUNILE DE LEASING LA S.C. ROMSTAL LEASING .......... pagina 37
Concluzii .......... pagina 46
Bibliografie .......... pagina 47
Anexe .......... pagina 48
Noţiunea de leasing este susceptibilă de mai multe interpretări, precum şi de extindere la alte operaţiuni asemanătoare ca mod de funcţionare cum ar fi: închirierea de drept comun ori vânzarea afectată de un termen.
Ritmul alert al progresului tehnic, al comerţului, al cererii şi ofertei au condus la apariţia operaţiunilor de leasing ca un pas deosebit de important în finanţarea întreprinderilor care doreau achiziţionarea de utilaje şi echipamente,dar care nu aveau posibilităţi financiare.
Leasingul îşi află rădăcinile în forma arhaică a creditului pe care o constituia în dreptul roman „fiducia” împrumutatul (fiduciant) transferă proprietatea unui lucru mobiliar sau imobiliar în patrimoniul împrumutătorului (fiduciar) cu titlu de garanţie a împrumutului primit.La rândul său fiduciarul se obligă sa-i restituie bunul după înapoierea datoriei.
În practică,datorită necesităţilor economice sau sociale, împrumutatul păstra în mod frecvent folosinţa bunului vândut. Debitorul devenea astfel un detentor precar al bunului vândut, plătind periodic o sumă de bani cu titlu de chirie, ca preţ al folosirii bunului. Alături de gaj şi ipoteca „fiducia cum creditare” era o garanţie reală care permitea creditorilor sa-şi asigure finanţările efectuate. Spre deosebire de celelalte,ea oferea un plus de securitate creditorului. Deşi în mod cert nu există o continuitate evolutivă de la fiducie către leasing, vechea instituţie juridică romană poate fi folositoare în demersurile teoretice de stabilire a naturii juridice a contractelor de leasing.
În epoca modernă,către sfărşitul secolului al XIX-lea, aveau loc în SUA primele operaţiuni care prefigurau leasingul. Astfel, în 1877 aparatele de telefon au fost închiriate abonaţilor, iar aceste contracte aveau să fie numite „lease”.
În 1936 „Safe Store Inc” a cumpărat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul „Safeway Store”. Având nevoie de capital mobil, aceasta l-a vândut imediat unui grup de investitori care l-au dat spre exploatare fostului proprietar, în regim de lease, pe o perioadă îndelungată.
O operaţie similară lease-back-ului avea loc în Ohio: vinderea unui imobil către o bancă, cu titlu de garanţie, imobil care urma să fie exploatat de vânzător în regim de lease timp de 99 ani.
Leasing-ul s-a folosit în SUA în anii `30 pentru finanţarea bunurilor imobiliare. La începutul anilor `50,el a început să fie folosit şi ca instrument de finanţare a echipamentelor imobiliare. Operaţiile de lease-financing s-au dezvoltat foarte mult după al doilea război mondial şi datorită încurajărilor pe care SUA le-a dat prin facilităţile fiscale. În 1950, peste 150 de universităţi şi colegii americane erau angajate în tranzacţii de tipul „sale and lease-back”, fiind considerate, alături de alte organisme (de exemplu fondurile de pensii), ”taxe exempt institutions” şi beneficiind astfel de numeroase avantaje fiscale. În jurul acestor instituţii s-au grupat mari finanţatori pentru a derula prin intermediul lor operaţii economice cu fiscalitate redusă. Principalele susţinătoare ale operaţiunilor de „sale and lease-back” erau în general mari companii de asigurare. Leasing-ul financiar era strâns legat de numele omului de afaceri californian Schoenfeld,care a fondat în 1952 „UNITES STATES LEASING CORPORATION”- prima societate specializată de leasing ale echipamentelor imobiliare, societate care este şi astăzi una dintre cele mai puternice în domeniu.
1.Rotilă Aristița,(2011) Reglementări și practici contabile specifice, Editura Alma Mater, Bacău
2.Feleagă Liliana, Feleagă Niculae, (2007) Contabilitate financiară – o abordare europeană și internațională, Editura Economică, București
3.Standardele Internaționale de Raportare Financiară(IFRS). Norme oficiale emise la 1 Ianuarie 2011
4.Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și contabil autorizat, ediția a III-a revizuită, Editura CECCAR, București 2015
5.Legea contabilității nr. 82/1991, republicată și actualizată în 2016
6.Gîrbină Maria Mădălina, Bunea Ștefan,(2009) Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite), Editura CECCAR, București
7.http://www.cod-juridic.ro/legislatie/alte-legi/ordonanta-nr-51-din-1997-actualizata-iulie-2007- leasing.html
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.