Îngrijirea pacientului cu gastrită acută

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

Gastrita acuta este cauzata frecvent de:

- ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene )

- de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.

- In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala.

- In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in:

- gastrita acuta simpla,

- gastrita acuta coroziva

- gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.

Etiologie

- Agentii infectiosi

- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±- hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.

- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.

- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.

- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.

- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).

- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux duodenal-gastric.

- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).

- Hipertensiunea portala ;

- intoxicatii alimentare

Factorii de risc

- alimentarea haotica si irationala;

- vârsta peste 60 ani;

- fumatul;

- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;

- factorii profesionali nocivi;

- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;

- hipovolemie;

- hipoxie (în starile de soc, combustii);

- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.

- hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;

- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita atrofica autoimuna

Simptomatologie

Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie. Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie, inapetenta si chiar repulsia pentru mancare. Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

- stare generala alterata;

- dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;

- senzatia de plenitudine;

- greata;

- sialoree

- varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase)

- diaree;

- tahicardie;

- hipotensiune arteriala (mai rar);

- in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central- nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani.

Evolutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare. Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic

Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala. Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se

manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical

Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.

Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:

- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu

- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);

-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte

- antiemetice

- antialgice

Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.

Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).