CAPITOLUL I (pagina 1)
1. Introducere (pagina 1)
CAPITOLUL II (pagina 2)
2.1. Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic (pagina 2)
2.1.1. Terminologie, istoric (pagina 2)
2.1.2. Definiţie (pagina 3)
2.2. Etiologia alcoolismului cronic (pagina 4)
2.3. Clasificarea alcoolismului (pagina 5)
2.4. Manifestări clinice şi morfopatologice (pagina 6)
2.5. Tulburari al alcoolismului cronic (pagina 7)
2.5. Tratamentul alcoolismului cronic (pagina 9)
2.6. Principiile de tratament (pagina 9)
2.7. Profilaxia secundară (pagina 9)
CAPITOLUL III (pagina 13)
3.1. Alcoolul in Romania (pagina 13)
3.2. Educaţia bolnavului (pagina 14)
3.3. Rolul asistentei mediacale în alcolismul cronic (pagina 15)
CAPITOLUL IV (pagina 15)
PREZENTARE DE CAZ (pagina 15)
CAPITOLUL V (pagina 28)
Concluzii (pagina 28)
CAPITOLUL I
1. Introducere
Noţiuni de îngrijire
Ultimii ani s-au caracterizat prin profunde transformări, care implicit s-au reflectat şi în domeniul sănătăţii, modificându-se conceptul asupra a ceea ce trebuie să fie o asistentă medicală.Originea termenului de “a asista stă la baza cuvântului asistentă, dar în meseria noastră, a asista nu înseamnă a privi ca spectator, ci a ajuta bolnavul să depăşească momentul de criză, de a îngriji cu fapta, cu vorba, cu sufletul.
Asistenta medicală îngrijeşte persoane sănătoase de diferite vârste având rol în educaţia pentru conservarea sănătăţii şi prevenirea bolilor, precum şi persoane bolnave pentru care îngrijirile constau în tratarea îmbolnăvirilor, recuperarea, dacă este cazul, şi asistarea în faza terminală.
Transformări importante s-au adus şi în ceea ce priveşte acordarea îngrijirilor în cadrul conceptului sănătate-boală. Au fost date mai multe definiţii ale sănătăţii, printre care şi cea dată de Marie Francoise Colliere, şi anume că: „sănătatea depinde de ce se va dezvolta sau va venii în contact cu viaţa biologică, dar ea este tot odată legată de sensul pe care îl dă fiecare existenţei sale, raţiunii de a fi, locul sau de ne înlocuit în societate şi rolurile sale viitoare. Ea este tot odată în legătură cu valorile şi credinţele sale care vor pune problema alegerii între viaţă şi moarte.”
Deci, sănătatea poate fi denumită un triplu echilibru, ce ar putea fi reprezentat de un triunghi echilateral în care fiecare latură reprezintă o dimensiune: dimensiunea somatică, psihologică şi socio-culturală. Aceste dimensiuni se află într-o stare dinamică de continuă transformare şi refacere.
Boala reprezintă o pierdere a echilibrului. Chiar o simplă senzaţie de disconfort, o insatisfacţie sau neplăcere poate modifica echilibrul interior. Cea care a definit un concept propriu al îngrijirilor infirmiere este Virginia Henderson. Cadru conceptual al acesteia se fondează pe prezenţa în orice persoană umană a unor existenţe fiziologice şi de aspiraţie pe care ea le numeşte nevoi fundamentale.
Aceste nevoi sunt reflectate de diferite dimensiuni ale persoanei. Satisfacerea ansamblului de nevoi permite conservarea stării de echilibru al diverselor procese biologice, fiziologice, psihologice, socio-culturale şi spirituale. Această stare a fost denumită „homeostazie”.
Profesiunea „de a îngriji” este una dintre cele mai vechi profesii din lume.
Activităţile ce alcătuiesc îngrijirea bolnavilor rezidă în nevoile general-valabile ale fiinţei umane, pune în evidenţă acţiunea asistentei medicale în interpretarea acestor nevoi multiple, în funcţie de starea particulară a pacientului căruia i se acordă îngrijiri în scop preventiv şi curativ.Pentru a-şi menţine un echilibru homeostatic, pacientul trebuie să atingă un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Dacă pentru aceasta el poate răspunde de o maniera convenabilă prin acţiuni sau comportamente adecvate pe care le îndeplineşte el însuşi, pacientul este independent.
Dacă, din cauza unei dificultăţi, pacientul nu este capabil sa îndeplinească pentru el acţiuni adecvate care să-i permită un nivel minimal de satisfacere a nevoilor el devine dependent.Toţi membrii echipei de îngrijire trebuie să considere persoana îngrijită ca centrul către care converg toate activităţile şi primul lucru care contează este de a-l ajuta să-şi recapete cât mai repede independenţa, dacă este posibil.
Nevoile privind îngrijirile sunt universale, respectul faţă de viaţă, de demnitatea umană şi faţă de drepturile omului fac parte integrantă din îngrijirile medicale şi nu sunt influenţate de naţionalitate, religie, culoare, vârsta, sex şi optiunile personale ale pacientului.Alcoolismul este o boală cronică caracterizată prin consumarea de băuturi alcoolice la un nivel care afectează sănătatea fizică şi psihică, responsabilităţile sociale, familiale şi ocupaţionale.
Deşi s-au făcut numeroase cercetări nu se cunoaşte cu exactitate care sunt cauzele alcoolismului, dar se presupune că ar fi vorba de o predispoziţie genetică, psihologică şi socială. Cercetătorii estimează că în lume există 62 milioane de persoane afectate de alcool.Îngrijirea bolnavilor cu alcoolism cronic trebuie făcută deosebit de atent prin programe de tratament care includ atât medicamente, cât şi suport psihologic.
Pentru a obţine rezultate bune şi pentru ca bolnavii să aibă o evoluţie spre vindecare este foarte important să se lucreze şi să se colaboreze în echipă.
Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoştinţe tehnice şi calităţi morale deosebite.
1. Albert V. Beliş – „Aspecte toxicologice-clinice şi medico legale în etilism” Ed. Medicală, Bucureşti, 1982.
2. Dr. C. Stavros – „Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua” Ed. Medicală, Bucureşti, 1992.
3. L. Titircă – „Ghid de nursing” Ed. Viaţa Medicală, 1992.
4. V. Predescu – „Psihiatrie” Ed. Medicală, Bucureşti, 1976.
5. L. Titircă – „Urgenţe medico-chirurgicale” Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.