atestate.roApendicita
Apendicita
12
€
Cuprins atestat
1. Definitie 4
2.Etiopatogenie 5
3.Anatomie patologică 6
4.Simptomatologie 8
5.Forme clinice 12
A : Forme clinice după evoluţie 12
B : Forme clinice după sediu 13
C : Forme clinice după vârstă 14
6. Diagnostic diferenţial 16
7.Tratamentul 16
8.Anestezia 18
9. Studiu de caz 20
A : Cazul nr. 1 20
B : Cazul nr. 2 35
C : Cazul nr. 3 49
10. Fişe tehnice 63
11. Bibloiografie 114
Extras din atestat
1. Definitie
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala caracterizata prin inflamatia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezinta una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala, poate avea o evoltie acuta sau cronica.
Anatomie si fiziologie
Apendicele este un tub cilindric, lung pâna la 9 cm, ce se aseaza din fundul sau de pe fata mediana a colonului.Baza sa se afla la locul de confluenta a celor trei temii musculare de pe cec si la 2 cm de valvula ileo-cecala; are o forma sinuoasa de cele mai multe ori cu o portiune scurta, vodiculara, fizata de cec si o portiune lunga, flotanta, care este mobila. De la locul de implantare în cec a apendicelui poenesc cele trei temi musculare ( anterioara libera poterolaterala si poeteromediana aderente ). Este situat în fosa iliaca dreapta, dar în legatura cu anomaliile de dezvoltare embriologica a cecului mai poate fi gasit în:
- pozitie înalta – cec orizontal în pozitie sublupatica, apendicele venind în raport cu vezica biliara;
- în stânga – situs inversus;
- pozitie joasa – lombara, iliaca pelvina.
Orificiul apendicular este situat la 1,5-2 cm sub valvula ileocecala. Forma este infundibulara sau circulara. Mucoasa descrie la locul de implantare o cuta proeminenta:valvula lui Gerlach.
Structura apendicelui se caracterizeaza prin existenta a patru tunici:
- tunica musculara alcatuita din perineul cecoapendicular;
- tunica musculara alcatuita din fibre longitudinale;
- stratul submucos;
- tunica mucoasa ceprezinta un numar mare de foliculi limfatici, fapt pentru care acesta a fost denumit tousila abdominala.
2. Etiopatologie
Apendicita acută poate surveni la oeice vârstă, însă fresvenţa cea mai mare este între 10-30 ani, motiv pentru care a fost denumiă şi „ boala tinereţii”. În apariţia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infecţios care găseşte condiţii favorizante prin:
- situaţia anatomică a apendicelui care constituie un fund de sac cu conţinut bacterain, ce se poate exacurba prin transformarea într-o cavitate închisă prin obstrucţie ( copoliţi, corpuri strine în special, sâmburi mici de fructe );
- constipaţie cronică;
- parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );
- infecţii generale ( gripa, angine pneumococice);
Agentul infecţios nu este un germen specific, cel mai frecvent se găseşte colibacilul singur sau în asociere cu alţi germeni-streptococ, pneumococ sau anaerobi (cacilul funduliformis ). Pătrunderea microbilor se poate face local prin efracţia micoasei apendiculare sau pe cale hematogenă în cazul unor boli infecţioase.
Bibliografie atestat
1) Corneliu Bomndel- „Manual de medicină internă pentru cadre medii”
2) Al. Priciu- „Chirurgie” vol. 2
3) Leonard Donmişoru- „Compendiu de medicină internă”
4) Lucreţia Titircă- „Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii medicali”
5) Lucreţia Titircă- „Ghid de nursing”
6) Lucreţia Ttircă- „Explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului”