Argument .......... pagina 3
CAPITOLUL I .......... pagina 4
1.1 Introducere în ceramică .......... pagina 4
1.2 Ceramica: o cronică în lut a omenirii .......... pagina 4
1.3 Ceramica românească: trecut şi prezent .......... pagina 5
CAPITOLUL II .......... pagina 7
2.1 Cele mai vechi urme de picior uman din lume .......... pagina 7
2.2 Cele mai vechi urme de picior uman din România .......... pagina 8
CAPITOLUL III .......... pagina 9
CAPITOLUL IV .......... pagina 11
4.1 .......... pagina Introducere în lucrare .......... pagina 11
4.2 .......... pagina Tehnici/tehnologii folosite la realizarea lucrării .......... pagina 11
CAPITOLUL V: Compoziţia lucrării .......... pagina 12
Bibliografie .......... pagina 13
Anexe .......... pagina 14
Am ales această temă fiind de mic pasionat de primele semne ce atestau existenţa oamenilor pe Pământ încă de acum aproximativ 150 de milioane de ani. În lucrarea mea se regăsesc atât amprente de mâini cât şi de picioare, care sugerează că omul a evoluat folosindu-se de Cele 4 Elemente ale Creaţiei: Apă, Aer, Foc şi Pământ. Lucrarea se numeşte „Amprentă asupra Naturii” şi este amplasată în trei paralelipipede dreptunghice din sticlă care-i oferă un aspect de exponat de muzeu. „Amprentă asupra Naturii” este poziţionată pe verticală şi începe cu lucrarea de jos. Ansamblul reprezintă amprentele în flăcări, care pe măsură ce înaintează se răcesc.
De la Omar Khaiyam până la folclorul autohton, de la literatura medievală la Blaga, asocierea destinului omenesc cu cel al vasului – superioară şi vag anatomică ridicare a materiei din amorf – este repetată în cele mai diverse formule. Lutul înnobilat prin ardere, ca şi materia animată din spirit este în acelaşi timp etern şi fragil.
Fiind unul dintre cele mai vechi meşteşuguri practicate de om, este firesc ca miracolul însufleţirii lutului şi credinţa în viaţa vaselor de pământ să se întrepătrundă.
A apărut o terminologie antropomorfică folosită în definirea diferitelor părţi ale unui vas: vasul sau oala are o „gură” care la rândul ei are o „buză”, „pântecul” vasului are câteodată „ţâţă” sau „plisc” de unde curge lichidul, baza vasului se numeşte „fund”. Oalele trebuie să aibă „glas” sau „zvon” clar şi limpede ca să arate că sunt bine arse.
Termenul de ceramică de artă sau ceramică artistică s-a încetăţenit în limbajul de specialitate de la noi în ultimele două decenii. Este o definiţie care în accepţiunea noastră, a artiştilor ceramişti, clarifică mai bine şi mai evident transformările şi schimbările survenite de către acest tip de exprimare artistică în ultimii 50-60 de ani. Există prefaceri survenite atât la nivelul făcătorului de ceramică dar în acelaşi timp asupra consumatorului, a receptorului de act artistic.
Practic, avem de-a face cu o luptă între tradiţie şi noutate într-un domeniu atât de milenar şi care a marcat, putem spune, istoria, cultura şi civilizaţia omenirii.
1.Ceramica artistică, materie, formă şi imagine de Titu Toncian
2.http://www.efemeride.ro/cele-mai-vechi-urme-de-picior-uman
3.https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-apuseni/bihor/pestera-ghetarul vartop-amprente-umane-de-acum-62-000-ani- muntii-bihor
4.https://www.scribd.com/doc/212689072/Cele-4-Elemente-Primordiale
5.http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83m%C3%A2nt_(mitologie)
Alege cea mai comodă metodă pentru tine: direct sau ca membru.
Intri în contul tău de membru și cumperi un pachet de descărcări.
Plătești imediat, fără cont și primești link-ul de descărcare pe email.