ADN ( Acidul dezoxiribonucleic )

ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic (în engleză: DNA). Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism, de la Euglena viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la Homo sapiens, omul contemporan.

Proprietăți chimice

Din punct de vedere chimic, ADN-ul este un acid nucleic. Este o polinucleotidă, adică un compus în structura căruia se repetă un set limitat de macromolecule numite nucleotide.

Nucleotida, ce reprezintă unitatea de bază a ADN-ului, este o macromoleculă organică compusă din:

• glucidă (mai exact o monozaharidă) 
• bază azotată heterociclică („inel” sau „ciclu” aromatic în 5 atomi) 

ADN-ul este „rețeta” necesară sintezei de proteine, molecule organice esențiale pentru organismele vii;

O moleculă de ADN conține zone numite gene, zone fără funcție, precum și zone cu un rol încă necunoscut;

  Acidul dezoxiribonucleic are o structură de elice dublă. „Scara” este alcătuită din două lanțuri organice elastice ce sunt conectate prin „treptele” realizate de legăturile de hidrogen.

„Treptele” sunt de fapt de doar patru feluri, unind perechi de baze azotate, ce pot fi patru tipuri diferite de molecule organice, adenină (notată A), citozină (C), guanină (G) și timină (T);

   Cele patru baze (A, C, T și G) nu se pot combina decât într-un anumit mod, și anume: adenina doar cu timina (A + T sau T + A), și citozina doar cu guanina (G + C sau C + G); cu alte cuvinte, o bază de tip A, în orice parte a lanțului s-ar afla ea, nu se poate combina decât cu o bază de tip T, și invers; în mod similar, G nu se poate combina decât cu C, și invers;

MUTAȚIILE GENETICE 

   Mutațiile nu sunt altceva decât imperfecțiuni în procesul de sinteză a ADN-ului: o bază este în mod accidental ignorată („sărită”), introdusă sau copiată imperfect, sau lanțul este tăiat prea devreme sau i se adaugă baze la capete; aceste „operații” de bază generează toate mutațiile posibile.

  Mutațiile genetice sunt practic o alterare a unei părți din informația din molecula ADN. Este suficient ca, de exemplu, să se șteargă doar o pereche de baze azotate dintr-o genă, pentru ca toată funcția genei să fie abolită.        Dacă este ștearsă o pereche de baze azotate, codonul din care făcea parte aceasta va codifica alt aminoacid, care va codifica altă proteină, fapt ce, în cele din urmă (așa se întâmplă probabil cel mai adesea, însă nu în mod obligatoriu), poate să-i altereze acesteia din urmă funcția biologică. Mutațiile pot avea trei feluri de efecte: negative, pozitive sau neutre (nu influențează funcțiile nici în bine, nici în rău).

   Aceste mutații sunt provocate fie de așa numiții factori mutageni (radiațiile cosmice, substanțe chimice ș.a.), fie de imperfecta fidelitate a sintezei enzimatice  a ADN-ului.

Mutațiile genetice pot fi și induse intenționat de către specialiști.